România respinge lupta UE cu schimbările climatice și vrea să continue mulți ani cu centralele electrice pe cărbune, în timp ce majoritatea statelor europene au renunțat la acestea. Deși în UE se vorbește de mai bine de un deceniu despre închiderea centralelor pe cărbune, România nu a pregătit un plan pentru înlocuirea acestora cât mai repede.
Sebastian Burduja, ministrul energiei, a ieșit zilele acestea cu un discurs critic la adresa UE, în care a respins tot ceea ce a susținut România în ultimul deceniu. Ministrul a criticat Green Deal și a anunțat că vrea prelungirea centralelor pe cărbune până în 2032, deși în PNRR Guvernul s-a angajat că va renunța la ele mult mai devreme.
„O perioadă de timp, poate până în 2032, când s-ar închide și minele și termocentralele din Valea Jiului. Și atunci, în acest calendar, dacă noi am reușit să câștigăm acest timp, sunt convins că România și-ar putea înlocui capacitățile pe bază de cărbune cu capacități mult mai puțin poluante pe bază de gaz”, a declarat Burduja.
Ministrul recunoaște că Guvernul a bătut pasul pe loc și nu a înlocuit centralele pe cărbune cu centrale pe gaz, care sunt mai puțin poluante.
„Nu s-au construit în loc centrale mai puțin poluante, iar în lipsa lor am devenit mai dependenți de importuri”, a explicat Burduja.
Investiții în centrale pe cărbune, deși le vom închide
De mai bine de un deceniu, UE a decis să renunțe treptat la centralele pe cărbune. Decizia nu a fost luată în ultimii ani, ci despre această măsură se discută încă din 2012. România a ratificat inclusiv Acordul de la Paris privind schimbările climatice, unde ne-am asumat obiectivul de a reduce emisiile UE cu cel puțin 55% față de 1990. Acest obiectiv nu va fi atins dacă statele UE nu-și vor închide centralele pe cărbune. Renunțarea la cărbune este unul dintre principele obiective ale UE și ar trebui să se întâmple până în 2030.
Totuși, România a fost nepăsătoare și în ultimul deceniu a continuat să investească în centrale pe cărbune. În 2024, ministrul Burduja a inaugurat Grupul 5 de la Centrala de la Rovinari, care a beneficiat de o investiție de 120 de milioane de euro pentru retehnologizare. Centrala va continua să funcționeze cu cărbune și să fie o mare sursă de poluare. Lucrările de retehnologizare au fost începute în urmă cu 10 ani, semn că guvernele anterioare nu aveau nicio intenție să contribuie la combaterea schimbărilor climatice.
Investiția de la Rovinari, într-o centrală pe cărbune, este cea mai mare investiție a statului român în sistemul energetic, în ultimul deceniu. Într-o perioadă în care toată Uniunea a vorbit despre reducerea poluării, statul român nu a făcut decât să investească în centralele care poluează și pun în pericol sănătatea cetățenilor. Deși Guvernul s-a lăudat că avem mari resurse de gaze, a bătut pasul pe loc în loc să înlocuiască centralele pe cărbune cu unele pe gaz, astfel încât să contribuie la reducerea poluării din UE. Investițiile în schimbarea centralelor au început abia după 2022, cu banii din PNRR.
România s-a angajat în PNRR să închidă centralele pe cărbune
România s-a angajat în PNRR că va renunța la centralele pe cărbune încă din 2025. Potrivit planului semnat de România, la final de 2025 trebuie să scoatem din producție centralele care produc 3.780 MW prin folosirea cărbunelui și să le înlocuim cu o producție de energie electrică pe bază de gaz.
„O capacitate totală instalată de producție de energie electrică pe bază de cărbune și lignit de 3 780 MW a fost dezafectată și înlocuită parțial cu o producție de energie electrică pe bază de gaz, flexibilă, eficientă și rezistentă în timp, sau cu o producție combinată de energie electrică și energie termică pe gaz, care permite utilizarea gazelor regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon de 1 300 MW”, se arată în PNRR-ul României, cu termen de realizare la final de 2025.
Cu ajutorul PNRR, România a primit finanțare tocmai pentru a înlocui centralele pe cărbune. Continuarea centralelor pe cărbune va duce la suspendarea banilor din PNRR, pentru că România nu-și va respecta angajamentele. Spre exemplu, Completul Energetic Oltenia a primit 250 de milioane de euro pentru o centrală electrică pe bază de gaz la Ișalnița, cu o capacitate de producție de 850 MW, însă nu reușește să se grăbească cu acest proiect și în noiembrie 2024 nu avea un constructor desemnat. Centrala ar trebui să fie finalizată în mai 2027, dar ținând cont că nici acum nu are un constructor desemnat la licitație, ar putea să întârzie mult mai mult timp.
Guvernul și-a asumat, în ianuarie 2022, un plan de restructurare a CE Oltenia. Planul a fost aprobat de Comisia Europeană și prevede două centrale electrice pe gaz și 8 parcuri fotovoltaice, care să înlocuiască actualele centrale pe cărbune.
Lucrări foarte lente pentru noile centrale
România a demonstrat mereu că se mișcă foarte lent când trebuie să construiască, chiar dacă e vorba de autostrăzi, cale ferată sau centrale electrice. În cazul centralei de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW, lucrările au început în 2016 și în 2025 ar putea fi finalizate, după multe întârzieri.
Tot în 2025, ministrul Burduja a anunțat că ar trebui finalizate și lucrările de la CET Arad, CET Oradea, CET Brazi, CET Arad Hidrocarburi, CET Palas de la Constanța. Dar acestea sunt investiții mici, care nu vor avea un impact semnificativ asupra sistemului energetic din România. Contractul pentru CET Constanța a fost semnat în decembrie 2022, primul contract semnat cu bani din PNRR. Această centrală electrică pe bază de gaz ar urma să aibă o producție de 97 MW, iar la început de 2025 lucrările sunt abia la 50%.
„Deci, în luna iunie trebuie să avem la Iernut aceşti 430 de megawaţi pe gaz, aşa cum bine cunoaşteţi. Mai sunt câteva investiţii ceva mai mici: CET Arad, CET Oradea, CET Brazi, CET Arad Hidrocarburi, CET Palas de la Constanţa. Toate acestea ar trebui terminate până la finalul acestui an, deşi de exemplu Constanţa şi Arad au, prin PNRR, ca termen mijlocul anului viitor. La Constanţa gradul de execuţie, de exemplu, astăzi, este de 50% şi este posibil să se termine anul acesta”, a declarat Burduja, în 2025.
Tot în 2025 ar trebui deschisă și centrala de la Mintia, care va fi pe bază de gaz și va avea o producție de 1.000 MW la sfârșit de 2025. Doar că această centrală este controlată de un grup din Irak și ar putea ajunge să fie preluată de grupul maghiar MVM. Centrala de la Mintia a fost vândută în 2022 pentru 91 de milioane de euro, după ce s-au investit 150 de milioane de euro în retehnologizarea acesteia.
Cine mai folosește cărbunele în UE și cât poluează
Perioada cărbunelui în UE a apus de mult și doar criza energetică din 2022 l-a mai ținut pe piața energetică. Germania este statul UE care produce cea mai multă energie electrică pe bază de cărbune, urmată de Polonia și Cehia, potrivit IEA. Celelalte state UE folosesc foarte puțin sau deloc cărbunele, iar România a fost pe locul 12 în Europa, în 2022, la capitolul producție energie electrică cu cărbune, cu doar 10.474 GWh, spre deosebire de 189.467 GWh în Germania.
27% din energia produsă în Germania este pe bază de cărbune, dar 63% este produsă din surse regenerabile. Chiar și în criză energetică, germanii au închis, în 2024, 15 centrale electrice pe bază de cărbune și vor continua să o facă și în următorii ani.
Cu cât o țară depinde mai mult de cărbune pentru producția de energie electrică, cu atât crește riscul de cancer la plămâni în rândul populației, arată studii internaționale. Poluarea cu cărbune poate provoca și multe alte probleme de sănătate: astm, infarct, boli cardiovasculare, probleme la rinichi. Eliminarea cărbunelui din sistemul energetic ar trebui să fie o prioritate absolută în România, unde cancerul la plămâni este pe primul loc și cel mai periculos. Județul cu cele mai multe cazuri de cancer la plămâni este Hunedoara, unde a funcționat centrala pe cărbune de la Mintia și unde au fost numeroase mine de cărbune. Valea Jiului este o zonă celebră pentru minele de cărbune, dar acest lucru a pus în pericol sănătatea cetățenilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
