ANALIZĂ Cum a devenit Jandarmeria Română ținta manipulărilor orchestrate de susținătorii lui Călin Georgescu

Sursa foto: Inquam Photos / Eduard Vînătoru

Mediul online continuă să joace un rol semnificativ în modelarea percepțiilor publicului, iar propagarea informațiilor false de tip fake news a devenit o armă des folosită pentru a deforma realitatea. Evenimentele recente legate de protestele susținătorilor lui Călin Georgescu din Piața Victoriei oferă un exemplu clar despre cum dezinformarea poate fi utilizată pentru a influența opinia publică.

Cazul jandarmul care „a demisionat” după ce și-a văzut părinții la protest

Unul dintre cele mai recente exemple de fake news a implicat presupusa demisie a unui jandarm care, aflat în dispozitivul de ordine publică, și-ar fi întâlnit părinții la protest. Potrivit zvonurilor răspândite pe rețelele sociale, jandarmul ar fi renunțat la funcție din cauza acestei confruntări emoționale. Imaginea celor doi tineri jandarmi folosită în aceste postări a fost manipulă pentru a sprijini această narațiune falsă.

Fake News Tik Tok

Jandarmeria Română a dezmințit categoric această informație, afirmând că niciun membru al instituției nu a demisionat în urma vreunui eveniment de acest fel.

„Imaginea distribuită în acest context este utilizată într-un mod care deformează realitatea, fără nicio legătură cu situația prezentată. Jandarmeria Română își exprimă regretul față de astfel de dezinformări și atrage atenția asupra importanței de a verifica informațiile din surse oficiale, pentru a evita propagarea unor știri false”, se arată într-un comunicat al Jandarmeriei Române.

Este important de subliniat că imagini scoase din context sau utilizate cu intenția de a induce în eroare pot avea un impact emoțional puternic asupra publicului. Acest tip de manipulare folosește emoția drept unelte pentru a legitima false narațiuni.

Anamaria Gavrilă de la POT, mostră de manipulare în online

Un alt episod de dezinformare a fost generat la începutul lunii ianuarie, când Anamaria Gavrilă, lideră a partidului suveranist POT, a fost surprinsă apucând de mână un jandarm și cerându-i să lărgească perimetrul în cadrul protest. Imaginea, aparent inofensivă, a fost transformată într-o părere subiectivă, în care s-a sugerat fals că jandarmul ar fi sprijinit manifestația de susținere pentru Călin Georgescu. Această postare a fost distribuită masiv pe rețelele sociale, fiind interpretată ca o dovadă de solidaritate din partea autorităților față de protestatari.

Anamaria Gavrilă
Anamaria Gavrilă / Facebook

De fapt, contextul real al imaginilor era complet diferit. Acțiuni de genul acesta arată cât de vulnerabil poate fi adevărul în fața interpretărilor eronate sau deliberate. Astfel de tactici subminează credibilitatea forțelor de ordine și contribuie la polarizarea societății.

Anamaria Gavrilă a fost deputată AUR în legislatura trecută. După ce a părăsit partidul condus de George Simion, Gavrilă a fondat în 2023 Partidul Oamenilor Tineri (POT). Formațiunea, care a ajuns în Parlament în urma legislativelor din 1 decembrie 2024, preia aceleași mesaje ca ale lui Călin Georgescu

„Blocarea” intrărilor în București

O altă informație falsă, răspândită tot în luna ianuarie, și care implică din nou Jandarmeria a fost legată de presupusa blocare a intrărilor în București de către jandarmi și polițiști pentru a împiedica participarea la proteste. Acest zvon a fost distribuit pe scară largă, având potențialul de a genera panică și indignare în rândul protestatarilor.

Jandarmeria Capitalei a reacționat prompt, demontând zvonul și afirmând că „toate intrările în Capitală sunt deschise și nu sunt blocate de forțele de ordine.” Cu toate acestea, efectele dezinformării sunt dificil de contracarat în totalitate, deoarece percepția publicului fusese deja alterată. Această situație ilustrează importanța unei comunicări proactive din partea instituțiilor publice.

Toate aceste episoade au un lucru în comun: exploatarea emoțiilor publicului. Dezinformarea se bazează adesea pe distribuirea rapidă și masivă a unor informații care, chiar dacă sunt demontate ulterior, continuă să modeleze percepția colectivă. Aceste episoade demonstrează că manipularea informațiilor poate influența negativ relația dintre cetățeni și autorități.

Fake news-urile legate de protestele susținătorilor lui Călin Georgescu subliniază necesitatea unei abordări responsabile a consumului de informații și importanța colaborării dintre instituții, platforme sociale și cetățeni. În lipsa unor astfel de mecanisme, dezinformarea devine arma preferată a populiștilor.

Autor

  • Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: