Ministerul Finanțelor a publicat datele care arată dezastrul economic din 2024, când creșterea cheltuielilor s-a făcut fără să se țină cont de realitatea veniturilor pe care le avea statul român. Guvernul condus de Marcel Ciolacu nu a reușit să respecte angajamentele asumate la început de 2024, nici după ce a crescut taxele și impozitele pentru muncitori și companii.
România a avut un deficit de 8,65% din PIB în 2024, într-un an care nu a fost marcat de mari crize internaționale. Este al treilea cel mai mare deficit bugetar, după cel înregistrat în perioada pandemiei și cel din 2009 când era criza economică. Iar principala cauză pentru dezastrul din 2024 a fost gestionarea haotică a resurselor financiare ale statului român, după cum o arată execuția bugetară publicată de Ministerul Finanțelor.
Veniturile au crescut cu 10%
Guvernul a reușit să crească veniturile statului la 574,6 miliarde de lei în 2024, adică cu 10,4% mai mult decât în 2023. Această creștere s-a datorat, în mare parte, unor creșteri de taxe și impozite, plătite atât de muncitori, cât și de companii.
Venitul din impozitul pe salarii a crescut cu 20% după ce Guvernul a crescut salariul minim și a eliminat unele scutiri fiscale pentru anumite categorii de muncitori (constructorii, agricultură, IT). Guvernul a mărit punctul de pensie și în același timp a crescut cu 60% și impozitul pe care statul îl colectează din impozitul aplicat pensiilor. Contribuțiile de asigurări au crescut cu 19,4% față de 2023, pe fondul măririi unor salarii.
Una dintre cele mai mari creșteri este cea a veniturilor din impozitul pe profit, aplicată companiilor din România: 23,5% în plus față de 2023. Impozitul pe profit a ajuns la 35,98 miliarde de lei. În 2024, Guvernul a introdus impozitul minim pe cifra de afaceri, care i-a adus mai multe miliarde de lei în plus față de anul precedent.
Cheltuielile au crescut cu 20%
Cheltuielile totale ale statului român au fost de 727,3 miliarde de lei în 2024, cu 19,1% mai mult față de anul precedent. Dacă ne raportăm la Produsul Intern Brut, cheltuielile au reprezentat 41,2% din PIB.
Cheltuielile de personal au ajuns la 164,4 miliarde de lei în 2024, fiind cu 24% mai față decât în 2023. Această explozie a cheltuielilor a rezultat după ce Guvernul a mărit multe salarii fără să țină cont de puterea economiei românești.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns și ele la 93,6 miliarde de lei, fiind cu 21,4% mai mari decât în 2023. De asemenea, au crescut cu 21,3% și cheltuielile cu dobânzi. În 2024, pentru împrumuturile accesate, România a plătit dobânzi de 36,3 miliarde de lei.
Creșterea pensiilor din 2024 a determinat o explozie a cheltuielilor cu asistența socială. Anul trecut, Guvernul a plătit 223,9 miliarde de lei pentru asistența socială, cu 17,2% mai mult decât în 2023. În același timp, compensarea facturilor la energie electrică și gaze ne-a costat 3,46 miliarde de lei în 2024.
Guvernul Ciolacu a cheltuit mult mai mult decât a încasat, deși în 2024 a crescut veniturile cu 10%. Acest record negativ a fost posibil deoarece România, în 2023, avea deja un deficit bugetar de 5,61% din PIB. În loc să-l reducă, guvernul Ciolacu l-a crescut și s-a ajuns la un dezastru economic când creșterea taxelor, accizelor și impozitelor nu a fost suficientă pentru a reduce deficitul bugetar.
Fondurile europene, în scădere cu 37%
Guvernul Ciolacu a înregistrat un alt eșec colosal după ce nu a reușit să atragă suficiente fonduri europene. În 2024, sumele rambursate de UE au fost de 42,62 miliarde de lei, în scădere cu 37% față de 2023. În această sumă sunt incluse și cele 8,4 miliarde de euro din PNRR (de 4 ori mai mulți bani PNRR decât în 2023). Dacă scădem banii PNRR, fondurile UE atrase de România sunt de dor 34 de miliarde de lei, cea mai mică sumă din ultimii 5 ani. În 2024, guvernul Ciolacu a ratat și alte jaloane din PNRR, iar acest lucru a dus la blocarea banilor UE.
Guvernarea Ciolacu a neglijat fondurile europene, care puteau contribui la reducerea deficitului bugetar. Acest rezultat foarte slab era de așteptat, după ce Nicolae Ciucă, fostul președinte PNL, anunțase de mai multe ori că guvernul condus de Marcel Ciolacu nu atrage suficiente fonduri europene.
Guvernul a pierdut fondurile UE, dar au crescut proiectele finanțate din bugetul statului. Investițiile finanțate din fondurile naționale au ajuns la 74 de miliarde de lei, față de 38 de miliarde de lei în 2023. Guvernul a preferat să plătească din propriul buzunar, în loc să se concentreze pe fondurile europene. Acest lucru a contribuit și el la creșterea deficitului bugetar, pentru că România nu-și permitea să crească investițiile din propriul buget când avea deja un deficit bugetar foarte mare la început de 2024.
Mai mulți bani din accize și TVA
Raportul publicat de Ministerul Finanțelor arată că încasările nete din TVA au ajuns la 120,95 miliarde de lei în 2024, în creștere cu 15,9% față de 2023. Dar valoarea restituirilor a fost la același nivel cu anul precedent, practic Guvernului i-a rămas mai mulți bani în cont.
Veniturile din accize au crescut anul trecut cu 24,3% față de 2023, ajungând la 46,33 miliarde de lei. Această creștere s-a datorat încasărilor din accizele pentru produsele energetice, care au avut o creștere de 27%. Accizele pentru produsele din tutun au crescut și ele cu 19,2% față de 2023.
Deși au introdus noi taxe, au mărit accizele și taxele deja existente, guvernul Ciolacu a stabilit și noi recorduri pentru datoria publică a țării. În noiembrie 2024, datoria publică a țării a ajuns la 54,3%, urcând la 937 miliarde de lei. Guvernul a continuat să se împrumute, în condițiile în care România plătește dobânzi foarte mari și cheltuielile cu dobânzi au crescut foarte mult.
Economia țării a fost grav afectată și de o scădere semnificativă a industriei, cu 1,8% în primele 11 luni din 2024. INS precizează că cele mai afectate sectoare au fost: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,6%), industria prelucrătoare (-1,5%) şi industria extractivă (-1,0%).
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
