Ministerul Finanțelor: Veniturile din fonduri europene, la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, în ciuda PNRR

Veniturile din fonduri europene, sursă despre care s-a vorbit constant că este un element de echilibrare a bugetului și de stimulare a creșterii PIB într-o perioadă în care economia se răcește puternic, au ajuns, în 2024, la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, relevă datele Ministerului Finanțelor. Dacă am exclude banii încasați din PNRR, suma este aproape la jumătate față de 2023, anul în care s-a înregistrat recordul ultimei jumătăți de deceniu.

Conform execuției bugetare pe 2024, care de altfel marchează și un deficit record, veniturile de la Uniunea Europeană au fost de 42 de mliarde de lei față de 2023 (maximul ultimilor cinci ani), când au atins aproape 67 de miliarde de lei. Dacă am exclude banii din PNRR, care în 2024 au fost de patru ori mai mulți decât în 2023, suma rămasă este aproape la jumătate față de anul precedent. Cu excepția anului 2022, când oricum au intrat cu 6 miliarde de lei mai mult decât în 2024, în niciun an din perioada 2020-2024 veniturile de la UE nu au scăzut sub 60 de miliarde de lei.

Notă: Date Ministerul Finanțelor. Coloana privind sumele încasate pentru plăți efectuate și prefinanțări include conturile  bugetare “Sume primite de la UE/alti donatori în contul platilor efectuate si prefinantari” și “ Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari aferente cadrului financiar 2014-2020”.

Deficit uriaș în 2024

Deficitul bugetar a urcat la 8,65% din PIB anul trecut, de la 5,61% din PIB în 2023. În sistem ESA, un deficit bugetar mai mare a fost consemnat în 2009 – 9,5% şi în anul pandemiei 2020 – 9,2%.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 49,04 miliarde de lei, în creştere cu 21,4% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20%, peste dinamica fondului de salarii din economie (16,8%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, precizează sursa citată.

Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (60,3%) şi aferente declaraţiei unice (13,9%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-3,1%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%), a explicat Ministerul Finanţelor.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 189,51 de miliarde de lei, în creştere cu 19,4% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie, încasările fiind influenţate pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară, iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (O.U.G. nr. 4/2023) şi de majorarea scutirii obligaţiilor de plată pentru anumite categorii de salariaţi de la 200 de lei/lunar la 300 de lei/lunar.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News