Klaus Iohannis participă luni la reuniunea informală a liderilor UE pe teme de apărare. Programul președintelui conține, pe lângă consultările cu liderii statele membre UE și reuniunea cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și o întâlnire cu prim-ministrul britanic Keir Starmer, potrivit Administrației Prezidențiale.
Principalele declarații ale lui Klaus Iohannis:
„Vom discuta despre capabilități de apărare și parteneriatele UE în domeniul securității și apărării. Ceea ce ne propunem astăzi este să contribuim la fundamentarea deciziilor importante pe care trebuie să le luăm în acest an. Europa trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria sa apărare. Acest obiectiv nu poate fi realizat fără o finanțare adecvată.
Avem nevoie de investiții substanțiale pentru demersuri costisitoare precum refacerea stocurilor de armament, adaptarea pregătirilor pentru apărarea față de un spectru larg de amenințări. Trebuie să fie aprofundată cooperarea dintre statele membre, numai așa avem o complementaritatea adecvată.
România, ca aliat cheie a regiunii complicate la Marea Neagră, înțelege în profunzime această necesitate.
Un parteneriat transatlantic este necesar pentru stabilitatea europeană. Ce se întâmplă pe cele două maluri ale Atlanticului rămâne profund interconectat și interdependent”.
Întrebare: Există voci din mediul politic și din partea societății care vă cer demisia. Ce le răspundeți?
„Este o temă vehiculată din motive populiste și electoraliste. Funcționăm după Constituție. Atunci când am fost ales, peste 6 milioane de români mi-au dat votul ca să fac lucrurile ca la carte. Cartea este Constituția. În Constituție scrie că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales.
Acum trebuie să ne pregătim pentru noi alegeri. România trebuie să aleagă un nou președinte. Nu văd, sincer, o utilitate în discuții prelungite despre dacă trebuia să stau sau nu. Candidații și cei interesați de România să poftească în față să spună ce vor să facă pentru România, cum vor ei să ducă mai departe România și la ce trebuie să se aștepte românii de la ei”.
Întrebare: Comisia de la Veneția a publicat raportul privind anularea alegerilor din România și a remarcat că măsura trebuia luată doar în condiții extraordinare. Au fost destule informații pentru a anula alegerilor? Ce le transmiteți oamenilor care se simt nedreptățiți?
„Este foarte important să vedem cum s-a ajuns aici. În Constituție, CCR validează sau invalidează alegerile prezidențiale. Aud voci în publicul nostru că trebuie să vină cineva să explice ce s-a întâmplat: Scrie în motivația CCR care a venit cu decizia. Acolo putem să vedem de ce s-a luat decizia.
Comisia a venit cu un document în care face în esență niște propuneri despre cum ar trebui făcut dacă cumva s-ar mai întâmpla ceva similar, eu personal sper să nu se mai întâmple. Parlamentul să vadă dacă sunt oportune anumite modificări legislative.
Foarte multă lume se simte, poate nu nedreptățită, dar enervată că alegerile nu au avut un rezultat.
Acum este cu atât mai important să ne pregătim instituțiile abilitate pentru alegerile din luna mai”.
Întrebare: Premierul a vorbit de daune fără precedent pentru furtul tezaurului în Olanda. Ați avut discuții?
„Acest furt este o tragedie pentru noi și eu am fost imediat de atunci în contact cu premierul olandez care m-a asigurat că Olanda va face tot ce este necesar pentru a descoperi ce s-a întâmplat și pentru a recupera pentru noi aceste piese care sunt de o valoare inestimabilă, simboluri naționale.
Au fost găsite persoane suspecte, poliția olandeză continuă… Dar trebuie să vedem cum s-a ajuns în această situație, dacă la noi a fost respectată toată legislația, dacă partea olandeză și-a făcut treaba. Este nu doar o tragedie, este un scandal”.
Întrebare: Se discută atât despre creșterea cheltuielilor de apărare cerute de Donald Trump. Se discută și despre definirea mai clară despre ce înseamnă apărarea UE. Cum vor avansa discuțiile și care va fi locul României?
„Este bună și o astfel de întâlnire informală, pentru că trebuie să ajungem la niște puncte comune și o abordare comună.
Poziția României este clară, noi credem că trebuie crescute cheltuielile pentru apărare, România a dat un exemplu bun, am ajuns la 2,5% din PIB. Trebuie să mergem spre o standardizare, să nu avem zeci de tipuri de armament.
Este nevoie de o finanțare suplimentară comună, cum se poate realiza asta rămâne deschis, unii propun să rămână anumite cheltuieli în fonduri comune, alții să-și plătească singuri apărarea. Trebuie să vedem cum să standardizăm dacă vrem o apărare comună europeană mult mai solidă.
Să nu pierdem din vedere că noi ne apărăm în NATO. România nu acceptă să avem o apărare europeană dincolo de NATO, pentru că acest lucru nu e posibil”.
Întrebare: Crin Antonescu e candidatul la prezidențiale susținut de partidele pro-europene. Care sunt șansele lui împotriva ”suveraniștilor”?
„Fiecare candidat are șansa lui, dar trebuie să o folosească, pentru asta se face campania electorală. Sper ca această campanie să ducă la o alegere care dă României un președinte care menține calea europeană”.
Aceasta este prima apariție publică a președintelui Klaus Iohannis în 2025. Ultima activitate publică de pe agenda oficială a președintelui datează din 30 decembrie 2024, când a primit la Palatul Cotroceni o delegație condusă de senatorul american Christopher Coons.
Reuniunea informală a liderilor UE
Reuniunea informală a liderilor Uniunii Europene pe teme de apărare are loc luni la Bruxelles la invitația Președintelui Consiliului European, António Costa.
Programul reuniunii cuprinde, pe lângă consultările în formatul liderilor statelor membre, schimbul uzual de opinii cu Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, o reuniune cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și o întâlnire cu Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Keir Starmer.
„Discuțiile liderilor UE se vor axa pe aspecte privind modalitățile concrete de consolidare a capacităților de apărare la nivel european, pregătind și fundamentând deciziile formale care urmează să fie luate în perioada următoare. Vor fi abordate și aspecte privind importanța relației transatlantice și Parteneriatul Strategic dintre UE și SUA, relația dintre UE și Regatul Unit, parteneriatele Uniunii Europene în domeniul apărării, precum și complementaritatea dintre UE și NATO în materie de securitate și apărare”, a transmis Administrația Prezidențială.
Dezbaterile vizează și identificarea unor principii de bază necesare pentru elaborarea și adoptarea unui document programatic a viitorului apărării europene – „Carta Albă”, care urmează să fie elaborat în prima parte a anului 2025 de către Comisia Europeană. Documentul va aborda inclusiv prioritățile privind capacitățile de apărare ale UE, ținând cont și de sprijinul necesar pentru Ucraina, inițiativele comune de apărare și resursele necesare pentru dezvoltarea acestora.
Potrivit Administrației Prezidențiale, cu ocazia participării la Bruxelles, președintele va susține „necesitatea ca Uniunea Europeană să își asume o responsabilitate crescută pentru propria apărare, în mod eficient, credibil, responsabil și în complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul securității euroatlantice”.
De asemenea, Klaus Iohannis va evidenția importanța aprofundării cooperării la nivelul Uniunii Europene pe teme de apărare, dimensiunea economică a apărării, utilizarea eficientă a mecanismelor și a opțiunilor de finanțare, nevoia de a dezvolta baza industrială și tehnologică de apărare europeană, precum și conexiunea acestui domeniu cu competitivitatea și coeziunea de ansamblu a Uniunii Europene.
Președintele României va sublinia, totodată, rolul cheie al relației transatlantice și al parteneriatelor globale pentru creșterea rezilienței Uniunii Europene pe acest palier.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
