Senatorii şi deputaţii nu vor mai fi chemați din vacanță pentru o sesiune extraordinară, cum anunțase premierul Marcel Ciolacu, pentru că amendamentele la legea pensiilor speciale nu sunt finalizate și trebuie discutate mai întâi la Bruxelles, iar oficialii europeni revin din vacanță după 21 august. Astfel că această chestiune va fi amânată până la toamnă. Practic, de când a fost pusă pe tapet problema pensiilor speciale a fost în permanență tergiversată.
Problema pensiilor speciale
Pensiile speciale sunt acele venituri lunare care se acordă unui anumit grup de pensionari, cum ar fi foștii angajați din domeniul militar, magistrații, angajații serviciilor de informații, polițiștii și diplomații. Ele se numesc „speciale” pentru că, spre deosebire de pensiile majorității cetățenilor, nu depind de contribuțiile plătite de salariat pe timpul activității. Acestea sunt calculate de obicei pe o contribuție mai mare din partea angajatului și a angajatorului și pe criterii specifice de vechime, grad, rang sau alte criterii. În țara noastră sunt nouă legi care reglementează pensiile speciale. Aceste legi prevăd că persoanele care beneficiază de pensii speciale vor primi o pensie mai mare decât pensia medie din sistemul public de pensii, care este calculată pe baza salariului mediu brut pe economie.
România este sub presiunea Comisiei Europene în ce privește domeniul pensiilor speciale, care trebuie reformate. Instituția europeană a avertizat țara că reforma propusă reduce cheltuielile nesemnificativ. La finalul lunii martie 2023, Senatul a dezbătut proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, care trecuse anterior de comisiile de specialitate. A fost votată legea în Senat cu 79 de voturi pentru și 37 împotrivă. Dar ulterior, legea pensiilor speciale a căzut la CCR. Curtea Constituţională a României a decis să retrimisă în Parlament legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.
Între ciocan și nicovală
Potrivit Comisiei Europene, pensiile speciale sunt toate pensiile care îndeplinesc simultan trei criterii. În primul rând, sunt alocate în funcție de un anumit domeniu de muncă sau al unui statut special, apoi, finanțarea se face din bani publici și, în al treilea rând, o pensie specială este considerată mai avantajoasă decât schema generală de pensionare. Ținând cont că amendamentele din lege, negociate cu Executivul european au fost întoarse acum în legislativul de la București, parlamentarii se află între ciocan și nicovală. Pe de o parte, există presiunea Comisiei care ar putea determina pierderi de bani din PNRR, dacă reforma pensiilor nu va fi realizată, pe de altă parte, există decizia CCR peste care nu se poate trece.
Comisia așteaptă să vadă că impactul bugetar este redus semnificativ odată cu reforma pensiilor speciale, mai concret prin impozitarea lor, dar CCR spune că nu se pot recalcula pensiile speciale aflate în plată. Așadar care ar fi soluția?
O posibilă soluție
Este evident, în acest moment, că soluția trebuie să fie legată de un soi de compromis între ceea ce ne cere Comisia Europeană și ceea ce spune CCR. În caz contrar, riscăm să pierdem sume importante din PNRR. O posibilă soluție este cea căutată zilele acestea de Marcel Ciolacu, respectiv o renegociere a deficitului bugetar. Cererile de reformă a pensiilor speciale venite de la Bruxelles erau formulate exact în ideea reducerii acestui deficit. Cu alte cuvinte, Comisia, urmând sfaturile Băncii Mondiale spunea că trebuie să impozităm aceste pensii pentru a reduce deficitul bugetar. Dar cum decizia CCR nu poate fi ocolită, România ar putea renegocia la Bruxelles ținta de deficit bugetar, astfel încât impactul pensiilor speciale asupra bugetului de stat să fie ocolit momentan.
Guvernul și-a asumat o țintă de deficit de 4,4%, dar aceasta pare că este în acest moment complet nerealistă. Prin urmare, șansele sunt ca deficitul să fie mai mare. Dacă se va reuși această negociere, atunci condiționarea acordării banilor din PNRR legată de reforma pensiilor speciale ar putea fi eliminată pe moment. Pe scurt, în acest scenariu România își asumă un deficit bugetar mai mare, rămâne cu pensiile speciale nemodificate, dar nu pierde banii din PNRR.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
