Pentru a te apăra de incendii, asiguratorii cer sume foarte mari, iar instituțiile de stat nu prevăd acest lucru în buget. Acestea încheie asigurarea obligatorie și, dacă mai rămân bani, lucru care nu prea se întâmplă, atunci apelează și la alte forme de protecție.
„Am întrebat la o anumită instituție de stat dacă există asigurare împotriva incendiilor. Mi s-a spus că nicio instituție de stat nu are o astfel de asigurare. Deci asigurări împotriva incendiilor nu se fac, în schimb este o legislație privind protecția clădirilor și ISU, etc. O legislație care merge până în profunzime și te obligă să angajezi nu știu câte persoane care să te apre de incendii, dar fără să dai atribuții. Adică funcționari care stau la birou să te apere de incendii, dar asigurări nu se plătesc. Deci trăim într-o distopie, cred eu, cu instituția de stat și cu legislația care există”, a afirmat Radu Carp, în cadrul emisiunii Puterea Știrilor.
Revenind la furtul tezaurului din Olanda, contractul realizat de acesta este identic cu cele realizate de Muzeul Național de Istorie a României de 30 de ani, pentru toate expozițiile de până acum. La întrebarea dacă ar fi fost necesară o clauză specială, de genul pazei armate sau depozitării într-un seif special a artefactelor în timpul nopții, partea olandeză a spus că nu s-a procedat niciodată în acest fel.
„Deci trebuie înțeles că ceea ce s-a întâmplat în Olanda a fost o chestiune cu totul și cu totul excepțională, faptul că muzeele la ora actuală sunt ținta unor explozii este ceva cu totul nou și legislația internațională și națională în egală măsură nu s-au adaptat. Citeam un interviu recent cu cei care proiectează anumite vitrine care să fie incasabile și vorbeau despre faptul că e atât de mare costul acestora, de zeci de mii de euro bucata, încât nici un muzeu din lume nu le practică. Deci există soluții tehnice. Sunt niște vitrine care au un fel de metal care acoperă geamul respectiv, se pornește un mecanism, e ca o draperie”, a explicat politologul.
În ce privește declarația premierului, care, mai întâi, a spus că era nevoie de o hotărâre de guvern, apoi că se va face o analiză, Radu Carp spune că, într-adevăr, legea patrimoniului a fost modificată recent, în 2020. Potrivit acesteia, e nevoie de hotărâri de guvern când sunt implicate mai multe instituții. Pentru a merge la Roma, spre exemplu, același tezaur a implicat mai multe instituții: Ambasade, Institutul Cultural Român, Academia, etc.
„Pentru a le implica, era foarte complicat să se facă zeci de memorandumuri interne și a fost mai simplu să se dea o hotărâre de guvern. Însă în Olanda nu avem Institut Cultural, nu avem o instituție a Academiei Române, ca la Roma. Deci singura instituție care funcționează acolo este Ambasada”, a mai adăugat Radu Carp.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
