Ungaria preferă să parieze pe un proiect major de fracturare a gazelor în apropierea graniței cu România, în loc să urmeze impulsul Bruxelles-ului de a înlocui combustibilii fosili cu surse regenerabile de energie.
Considerată o activitate extrem de poluantă, cu efecte ample asupra mediului și sănătății, fracturarea a fost restricționată sau chiar interzisă în mai multe țări din UE, precum Franța, Germania, Bulgaria, Țările de Jos și Danemarca.
În schimb, Ungaria a anunțat o creștere a producției interne de gaze în urma unei declarații de urgență energetică din 2022. Aceasta a inclus explorarea gazelor de șist, extrase prin fracturare hidraulică sau „fracking” în regiunea Békes, aproape de granița cu România, precizează Euractiv.
Proiectul de fracturare „Corvinus” – realizat de grupul de stat MVM și Horizontal General LLC – a fost desemnat drept unul de interes public în 2022, iar la sfârșitul anului trecut autoritățile locale au emis o autorizație cheie pentru a permite extinderea acestuia.
ONG-urile locale se tem că extinderea proiectului nu beneficiază de o evaluare completă a impactului asupra mediului sau de o examinare transfrontalieră, având în vedere că proiectul se află la doar 10 km distanță de granița cu România.
„Este inacceptabil ca în 2025 (…) să poată fi eliberat un permis de extindere pentru un proiect de combustibili fosili care ignoră emisiile pe care le generează”, a declarat pentru Euractiv Eszter Galambos, responsabil cu campania în domeniul energiei la Friends of the Earth Ungaria.
Aceasta a observat că lipsește o evaluare completă a emisiilor de gaze cu efect de seră ale proiectului, inclusiv a emisiilor rezultate din arderea ulterioară a gazelor naturale și a petrolului extrase.
În plus, lipsesc și analizele cheie, cum ar fi „impactul cumulativ al câtorva zeci de puțuri de gaz, consumul total de apă și emisiile de dioxid de carbon și metan”.
Citește mai multe AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
