ANALIZĂ Cum arată rețeaua de influență a lui Călin Georgescu și ce rol juca fiecare om

Investigațiile recente desfășurate de Parchetul General au scos la iveală o rețea complexă de persoane din anturajul politicianului Călin Georgescu, având legături strânse cu entități și persoane influente din Rusia. Această rețea include figuri precum mercenarul Horațiu Potra, fostul luptător în Legiunea Străină Marin Burcea și liderul neo-legionar Eugen Sechila, fiecare jucând un rol distinct în susținerea și promovarea intereselor lui Georgescu.

Horațiu Potra: Legături directe cu Rusia și gruparea Wagner

Potra, fost mercenar cu experiență în zone de conflict, a fost implicat în eforturile de finanțare a campaniei electorale a lui Georgescu și pare să fi avut contacte directe cu persoane din cercurile influente ale Kremlinului și ale grupării Wagner.

Una dintre cele mai clare dovezi ale conexiunilor lui Potra cu Rusia este călătoria sa la Moscova în septembrie 2024. Procurorii au obținut imagini și înregistrări care arată că Potra s-a întâlnit în capitala rusă cu persoane influente din Wagner, organizația militară privată fondată de Evgheni Prigojin.

Mai mult, Potra s-a fotografiat în centrul Moscovei, iar la una dintre postările sale pe Facebook a comentat Ioan Lup, un membru important al Wagner, indicând o posibilă relație de colaborare între cei doi. Acest aspect este considerat de anchetatori o dovadă clară a apropierii sale de gruparea paramilitară.

Ulterior, pe 6 septembrie 2024, Potra a zburat de la Moscova la Dubai, folosind un avion al companiei Emirates. Ancheta Parchetului General a inclus și biletul său de avion ca probă în dosar, ceea ce indică faptul că aceste deplasări sunt parte a unei rețele bine organizate.

Potra a fost una dintre persoanele cheie în strângerea de fonduri pentru campania prezidențială a lui Călin Georgescu. Conform interceptărilor și declarațiilor martorilor, acesta a încercat să atragă sume mari de bani de la oameni de afaceri, inclusiv de la Frank Timiș, un antreprenor controversat.

Într-un interviu acordat postului Realitatea Plus, Potra a recunoscut că a discutat cu Timiș despre finanțarea campaniei lui Georgescu, dar a susținut că discuția a avut loc cu patru ani în urmă și că omul de afaceri a refuzat să ofere bani. În schimb, sursele din anchetă arată că Potra ar fi cerut „zeci de milioane de euro” pentru susținerea lui Georgescu, iar această solicitare ar fi fost făcută la cererea fostului candidat la președinție.

Ancheta indică faptul că tentativa de finanțare a campaniei lui Georgescu a început încă din 2022, iar Potra a fost unul dintre principalii emisari în acest demers. În acest context, legăturile sale cu Rusia și Wagner ridică semne de întrebare cu privire la posibile surse externe de finanțare.

Pe lângă conexiunile internaționale, autoritățile au descoperit că Potra avea în posesie arme și sume mari de bani ascunse în locuința sa.

În urma perchezițiilor desfășurate în mai multe județe din România, anchetatorii au descoperit la domiciliul lui Horațiu Potra o cameră secretă în care erau ascunse arme și muniție. De asemenea, într-un seif mascat sub podea, au fost găsite teancuri de bani, însumând peste un milion de euro. Această descoperire a alimentat suspiciunile cu privire la sursa fondurilor și la posibile activități ilegale ale lui Potra.

În plus, anchetatorii iau în considerare posibilitatea ca Potra să fi fost implicat în tranzacții ilegale de armament, având în vedere istoricul său de mercenar și contactele sale în lumea paramilitară.

Așadar, în ceea ce-l privește pe Potra, faptele descoperite de anchetatori până în prezent sunt următoarele:

• A călătorit la Moscova și a fost surprins în compania unor membri importanți ai Wagner.
• A încercat să obțină finanțare pentru campania lui Călin Georgescu, inclusiv prin abordarea lui Frank Timiș.
• A deținut arme și sume mari de bani ascunse în locuința sa, ridicând suspiciuni privind posibile activități ilegale.
• A avut un trecut de mercenar și contacte internaționale, ceea ce i-a permis să interacționeze cu rețele influente din Rusia.

Marin Burcea: „Lunetistul” cu legături neo-legionare și cecene

Marin Burcea, cunoscut sub porecla „Lunetistul”, este unul dintre personajele cheie din rețeaua de influență și susținere a lui Călin Georgescu. Fost luptător în Legiunea Străină, Burcea a acumulat o experiență vastă în domeniul tactic și militar, iar după încheierea carierei sale, s-a asociat cu grupări de inspirație neo-legionară din România. De asemenea, a menținut contacte cu cercuri de militari ceceni apropiați de Ramzan Kadîrov, liderul pro-Kremlin din Cecenia.

Marin Burcea și-a început cariera militară în Legiunea Străină franceză, unde a dobândit abilități de luptător de elită, inclusiv în domeniul lunetismului. După retragerea sa, în loc să se distanțeze de lumea militară, Burcea a intrat în legătură cu persoane și grupări extremiste din România, orientate ideologic către naționalismul radical și mișcările neo-legionare.

Burcea a fost unul dintre apropiații lui Eugen Sechila, liderul unei organizații de inspirație legionară, care a organizat tabere paramilitare sub pretextul „antrenamentelor de supraviețuire”. Aceste tabere, promovate ca fiind destinate tinerilor dornici să învețe tehnici de orientare și luptă în natură, erau de fapt un mediu de radicalizare și pregătire pentru ideologii extremiste.

O altă legătură importantă este cea cu Eugen Sechila și Asociația „Gogu Puiu”, o organizație ce promovează valorile legionare și care a fost implicată în evenimente de glorificare a mișcării legionare interbelice. Pe pagina de Facebook a acestei organizații au fost distribuite mesaje care îl elogiau pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul istoric al Mișcării Legionare – lucru interzis de legislația românească.

Un aspect crucial al investigației privind rețeaua din jurul lui Călin Georgescu este conexiunea lui Marin Burcea cu grupările militare cecene fidele lui Ramzan Kadîrov. Conform surselor anchetei, Burcea ar fi menținut relații cu Dorina Mihai, partenera de afaceri a acestuia și iubita bodyguardului lui Georgescu. Mihai este o figură controversată, având multiple conexiuni cu militari ceceni și fiind surprinsă într-o fotografie în compania unor membri ai forțelor speciale cecene.

Burcea, la rândul său, a fost identificat de autorități în imagini și conversații care sugerează interacțiuni frecvente cu persoane din aceste structuri. Această legătură este semnificativă, având în vedere că forțele cecene au fost folosite de Kremlin în diverse operațiuni externe, inclusiv în războiul din Ucraina.

De asemenea, există suspiciuni că Burcea ar fi fost implicat în transferul de informații și resurse între rețeaua din România și cercurile paramilitare cecene, posibil chiar facilitând recrutarea unor persoane pentru activități în afara țării.

Legăturile lui Marin Burcea cu rețeaua de susținere a lui Călin Georgescu nu sunt întâmplătoare. Anchetatorii au descoperit că Burcea a fost un element important în rețeaua de influență construită în jurul fostului candidat la președinție.

• A fost asociat cu Eugen Sechila, organizator de tabere paramilitare cu caracter legionar și militant activ al mișcării naționaliste.
• A avut relații de afaceri cu Dorina Mihai, o persoană cu conexiuni cecene.
• A fost implicat în rețeaua de influență pro-rusă, alături de Horațiu Potra, care a încercat să obțină finanțare pentru Georgescu de la oameni de afaceri controversați.
• A participat la evenimente de propagandă legionară, fiind prezent în imagini alături de Călin Georgescu și membri ai Asociației „Gogu Puiu”.

Rolul său pare să fi fost unul de coordonare pe partea de securitate și stabilire de contacte în lumea paramilitară, ceea ce ridică întrebări serioase despre influențele externe asupra campaniei lui Călin Georgescu.

Eugen Sechila: Lider neo-legionar și legături cu Legiunea Străină

Eugen Sechila este unul dintre personajele centrale în rețeaua de influență și susținere a lui Călin Georgescu, având un trecut militar solid și o implicare profundă în mișcările de inspirație legionară din România. Fost membru al Legiunii Străine franceze, Sechila și-a folosit experiența pentru a organiza tabere paramilitare, unde tinerii erau instruiți în tehnici de supraviețuire și tactici de luptă. Totodată, el a fost un promotor activ al ideologiei legionare, fiind asociat cu organizații care glorifică figuri istorice extremiste.

Eugen Sechila și-a început cariera în Legiunea Străină franceză, o unitate de elită cunoscută pentru disciplina sa strictă și operațiunile desfășurate în teatre de conflict din întreaga lume. Acest trecut militar i-a conferit o reputație de expert în tehnici de luptă și supraviețuire, pe care ulterior le-a utilizat pentru organizarea unor tabere paramilitare în România.

După plecarea din Legiunea Străină, Sechila s-a întors în România, unde s-a implicat în diverse grupuri de inspirație naționalistă și legionară. El a devenit cunoscut pentru organizarea de „tabere de haiducie”, prezentate ca fiind experiențe de supraviețuire în natură, dar care aveau un substrat ideologic clar definit.

Prin Asociația „Gogu Puiu”, Eugen Sechila a creat un mediu în care tinerii erau expuși atât la antrenamente militare, cât și la o retorică naționalist-extremistă. Scopul oficial al taberelor era „îndepărtarea copiilor de computere și învățarea tehnicilor de supraviețuire”, dar anchetatorii au descoperit că aceste antrenamente aveau o componentă clară de radicalizare ideologică.

Asociația sa a fost implicată în mai multe activități care promovau simboluri și personalități legionare, inclusiv pe Corneliu Zelea Codreanu. De asemenea, în cadrul acestor tabere se desfășurau antrenamente tactice și exerciții cu arme, ceea ce a ridicat semne de întrebare în rândul autorităților.

Sechila nu a fost doar un simplu organizator de tabere, ci a avut și un rol activ în susținerea lui Călin Georgescu.

• A apărut în imagini alături de Georgescu, purtând o insignă cu simbolul mișcării legionare.
• A fost reținut de autorități pe Aeroportul Otopeni, în cadrul unei anchete mai ample care investighează rețeaua de susținere a lui Georgescu.
• A avut conexiuni cu persoane din lumea paramilitară și de afaceri, printre care Marin Burcea („Lunetistul”) și Horațiu Potra, ambii fiind implicați în încercarea de a obține finanțare pentru campania electorală a lui Georgescu.
• A contribuit la crearea unui nucleu dur de susținători din rândul celor care frecventau taberele sale.
• A fost implicat în evenimente publice și acțiuni de propagandă, menite să crească influența lui Georgescu în rândul electoratului naționalist.
• A facilitat conexiuni între diverse grupuri de inspirație legionară și structuri paramilitare, creând astfel o punte între rețelele naționaliste din România și posibile influențe externe.

Finanțarea campaniei electorale și implicarea lui Frank Timiș

Campania electorală a lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale din România nu a fost un proiect spontan, ci unul pregătit cu mult timp înainte, încă din 2022, conform informațiilor din ancheta autorităților. Una dintre principalele probleme ale acestei candidaturi a fost găsirea unei surse de finanțare, iar aici a intrat în scenă Horațiu Potra, un mercenar cu legături în gruparea Wagner și în lumea afacerilor internaționale.

Potrivit surselor din anchetă, Horațiu Potra a fost unul dintre principalii pioni în găsirea finanțării pentru campania lui Călin Georgescu. Acesta a apelat la oameni de afaceri importanți, încercând să atragă sume consistente de bani pentru a susține candidatura lui Georgescu.

Înregistrări și interceptări sugerează că Potra a discutat despre finanțarea campaniei încă din 2022, încercând să atragă resurse pentru o campanie electorală de amploare. Unul dintre principalii oameni de afaceri contactați de Potra a fost Frank Timiș, un investitor controversat, cunoscut pentru afacerile sale din industria minieră.

Suma solicitată pentru finanțare ar fi fost de ordinul zecilor de milioane de euro, bani necesari pentru a asigura o campanie puternică.

Frank Timiș este un personaj-cheie în lumea afacerilor, dar și un nume controversat. În 1986, Timiș a fost condamnat pentru trafic de heroină în Australia, o pată neagră asupra carierei sale timpurii. A devenit cunoscut în 1995, când a fondat Gabriel Resources NL Australia, compania care a încercat să exploateze resursele miniere de la Roșia Montană. După ce a părăsit România, și-a mutat interesele de afaceri în Africa, unde a derulat proiecte miniere de mare anvergură.

În Africa, Frank Timiș a fost acuzat de colaborare cu grupuri paramilitare, folosind armate private pentru a-și proteja interesele economice. Un detaliu semnificativ este că în acea perioadă a lucrat cu mercenari, printre care și Horațiu Potra, omul de legătură dintre Timiș și Călin Georgescu. Într-o declarație făcută la Realitatea Plus, Horațiu Potra a recunoscut că a discutat cu Frank Timiș despre o posibilă finanțare a campaniei electorale a lui Călin Georgescu.

În concluzie, rețeaua din jurul lui Călin Georgescu evidențiază o combinație de legături internaționale și naționale, implicând persoane cu trecut militar și conexiuni cu entități rusești și neo-legionare. Ancheta în curs a Parchetului General urmărește să clarifice natura acestor relații și modul în care acestea au influențat campania electorală a lui Georgescu, precum și posibilele implicații asupra securității naționale a României.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News