Călin Georgescu a pierdut procesul deschis la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) prin care cerea statului român să reia alegerile prezidențiale, anulate de CCR pe 6 decembrie. Curtea a considerat cererea „inadmisibilă”, iar decizia a fost luată în unanimitate, potrivit Adevărul.
În decizia sa pronunțată joi în cauza Călin Georgescu v. Romania (cererea nr. 37327/24), într-o formațiune de Comitet compusă din trei judecători, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Această decizie este definitivă.
Curtea a constatat, în special, că, dată fiind structura constituțională a României, nu există niciun indiciu că atribuțiile președintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a „corpului legislativ” al Statului pârât, în înțelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenție, „corp legislativ” cu privire la care este garantat dreptul la alegeri libere. Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în aceasta privință.
Curtea a judecat de asemenea ca România nu are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un process echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reunire si asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv).
Reamintim că, la 24 noiembrie 2024, a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România, al doilea tur de scrutin fiind programat să aibă loc la 8 decembrie 2024. Georgescu a fost candidat și s-a calificat pentru al doilea tur de scrutin.
La 6 decembrie 2024, printr-o hotarâre pronuntata în unanimitate, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral, în temeiul articolului 146 f) din Constituția României (decizia nr. 32 din 6 decembrie 2024). Reamintind că în baza acestui articol ea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României si referindu-se la informațiile prezentate Consiliului Suprem de Apărare a Țării si declasificate privind încercările actorilor statali și non-statali de a influența alegerile, Curtea Constituțională a constatat că procesul electoral a fost viciat de la început. Neregulile descoperite au distorsionat caracterul liber al votului cetățenilor, au afectat echitatea si transparenta campaniei electorale și au încălcat normele privind finanțarea acesteia. Curtea Constituțională a dispus ca alegerile să fie reorganizate de la început de către guvern la o dată ulterioară. Această decizie a fost definitivă.
România a fixat între timp o noua dată pentru primul tur al alegerilor: 4 mai 2025.
Cererea lui Georgescu a fost depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la data de 16 decembrie 2024. Invocând articolul 3 al Protocolului nr. 1 la Convenție (dreptul la alegeri libere), Georgescu se plânge că anularea întregului proces electoral de catre Curtea Constituțională a României s-a bazat pe acuzații nefondate si a fost nelegală si disproporționată.
Invocând articolele 6 (dreptul la un proces echitabil) și 13 (dreptul la un recurs efectiv) ale Convenției, Georgescu se plânge de asemenea că decizia a fost adoptată în mod netransparent și că nu a beneficiat de niciun recurs împotriva acesteia.
In final, învocând articolele 10 (libertatea de exprimare) si 11 (libertatea de reunire si asociere) ale Convenției Georgescu a susținut că această decizie a fost rezultatul unei ingerințe politice a « partidului la guvernare » însărcinat cu procesul electoral și că a subminat libertatea de a participa la procesul democratic.
La data de 21 ianuarie 2025, Curtea a decis, intr-o formațiune de Cameră, să respingă cererea de masuri provizorii pe care Georgescu le solicitase in prezenta cauză.
Decizia curții
Curtea a reiterat că obligațiile impuse statelor contractante prin articolul 3 din Protocolul nr. 1, potrivit căruia statele membre se angajează „să organizeze […] alegeri libere […] în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ”, nu se aplică în mod normal alegerii unui șef de stat, cu excepția cazului în care s-a stabilit, în lumina structurii constituționale a statului în cauză, că șeful de stat are astfel de atribuții încât să poată fi considerat ca făcând parte din „corpul legislativ” – o constatare pe care Curtea nu a făcut-o niciodată până în prezent în vreo cauză anterioară.
Curtea a observat că articolul 61 § 1 din Constituția României, care stabilește separarea puterilor, prevede că Parlamentul este singura autoritate legislativă din țară.
De asemenea, Curtea a constatat, pe baza dispozițiilor de drept intern, că chiar dacă președintele este învestit cu anumite atribuții care pot fi înțelese, într-o măsură limitată, ca o interacțiune instituțională cu corpul legislativ, președintele nu face parte din acesta.
Curtea consideră asemenea prerogative ale președintelui – cum ar fi semnarea legilor adoptate de Parlament sau amânarea temporară a promulgării acestora, în condiții strict limitate – ca fiind accesorii puterii legislative a Parlamentului și nu ca atribuții care țin de actul propriu-zis de legiferare.
Curtea estimează că aceste atribuții trebuie să fie considerate ca fiind necesare și strict limitate pentru sistemul inter-instituțional de „control și echilibru”, care este comun majorității democrațiilor europene. In absența oricărui indiciu ca președintele este o parte a „corpului legislativ” din România, în înțelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenție, Curtea respinge aceasta parte a cererii ca incompatibilă ratione materiae cu dispozițiile Convenției.
Articolele 6 și 13
Dreptul in cauză – acela de a candida în alegeri – este un drept politic care nu privește „drepturi si obligații cu caracter civil” și nici vreo decizie privind o „acuzație în materie penală”, în înțelesul articolului 6. Prin urmare, acest articol nu este aplicabil in prezenta cauză.
Intrucât dl. Georgescu nu a prezentat o „pretenție întemeiată” pe terenul articolului 13, Curtea respinge aceasta parte a cererii pentru același motiv.
Articolele 10 și 11
Curtea constată că dl. Georgescu nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susținute că a existat o «ingerința politică» in procesul electoral. Ea respinge așadar această parte a cererii ca vădit neîntemeiată.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
