Scăderea inflației nu înseamnă ieftiniri, ci doar că acestea vor crește cu o rată mai mică decât precedenta, explică un reputat bancher român, precizând că produsele pentru Paște vor fi mereu mai scumpe decât în anul anterior.
Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, atrage atenția, într-un articol publicat pe LinkedIn, că scăderea inflației nu înseamnă scăderea prețurilor. „Inflația este o rată de creștere: când rata inflației era de 16,8%, coșul de consum se scumpea cu 16,8%; când rata inflației este 5%, coșul de consum continuă să se scumpească, dar doar cu 5%. Desigur, faptul că inflația a scăzut nu înseamnă că prețurile s-au ieftinit — înseamnă că acestea continuă să crească, însă cu o rată de creștere mai mică. Scăderea inflației nu înseamnă scăderea prețurilor”, a explicat Cristian Popa, membru în CA al BNR.
„Băncile centrale „vor” să avem „cel mai scump Paște din istorie” în fiecare an, pentru că țintesc o rată pozitivă a inflației. O fac transparent și asumat, pentru a evita deflația. Așa funcționează sistemul monetar actual, dacă este bine sau rău este o altă discuție, am părerile mele. Până atunci, acest regim, de țintire a inflației, este adoptat peste tot în lume. Ținta este declarată — de exemplu, în România, țintim 2,5%, plus/minus un punct procentual (dar nu 16,8%, sau chiar 5%). Așadar, Paștele va fi mereu mai scump de la an la an. Și acest lucru nu este, în niciun caz, un secret. Trebuie însă să știți acest lucru: atunci când vă negociați creșterea salarială, când faceți un depozit sau când luați un credit, calculul corect include ajustarea cu inflația. Dobânda de politică monetară a BNR, de 6,5%, este de fapt 1,5% dacă o ajustați cu rata inflației, care este în jur de 5%”, a adăugat el.
Reducerea deficitului fiscal va diminua și inflația Pe de altă parte, Cristian Popa spune că nivelul prețurilor este un subiect despre care se vorbește surprinzător de puțin. „România are încă cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, în medie, cu excepția Bulgariei. Indicele nivelului prețurilor, raportat la media UE și calculat pentru achizițiile individuale de bunuri și servicii de către gospodăriile populației, este de 61,1%. Doar Bulgaria se află sub acest nivel, la 59,2%. Media Uniunii Europene este, desigur, 100”, a adăugat el, precizând că „BNR a făcut și face tot ceea ce ține de ea”, însă, pentru ca reducerea inflației să continue într-un mod sustenabil, este cu siguranță necesar ca deficitul fiscal să fie redus, la fel ca și nivelul ridicat de incertitudine în care operăm. „Consolidarea fiscală nu mai poate aștepta și vine, iar reducerea deficitului va avea o contribuție importantă la scăderea ratei inflației”, conchide Cristian Popa.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
