Orice observator la alegerile prezidențiale din 4 mai ar trebui să știe despre diferența dintre populația cu drept de vot din România și cea înscrisă pe listele electorale, susține expertul în securitate Hari Bucur-Marcu. Fiecare votant român are dreptul să știe dacă numărul celor reali este mai mare decât cel al votanților „fictivi și idioți utili”, spune el.
„Orice cetățean român, care se duce la vot, convins că votul său se va reflecta corect în voința întregului electorat (…) ar trebui să știe dacă cei care votează ca el, adică în mod real, sunt mai mulți decât fictivii și idioții utili, care exprimă voința organizatorilor alegerilor și nu voința poporului român suveran. Sau or fi ei mai puțini decât fictivii și idioții utili, și atunci votul lor nici nu mai contează”, a scris Hari Bucur-Marcu pe Facebook, miercuri, 23 aprilie.
Expertul în securitate acuză o discrepanță majoră, de până la 4 milioane de cetățeni, între românii cu drept de vot și cei înscriși pe listele electorale care vor fi utilizate și la alegerile prezidențiale din 4 mai.
„Între populația cu drept de vot din România (vreo 15 milioane) și populația înscrisă pe listele electorale (peste 18 milioane) există o discrepanță majoră (între 3 și 4 milioane), care nu poate fi justificată de populația cu drept de vot aflată în afara României (așa-zisa diaspora), nici măcar dacă acea populație include un număr neprecizat dar de peste 1 milion, al celor cu dublă cetățenie, română și moldovenească”, a precizat Hari Bucur-Marcu.
El mai notează că nu există pârghii legale pentru actualizarea listelor electorale.
„Nici Constituția, nici legile relevante și nici procedurile administrative despre alegerile prezidențiale nu prevăd vreun mecanism de asigurare a transparenței listelor electorale permanente, ori de actualizare a lor în mod real, înainte de vot. Așa cum nu există vreun mecanism de înregistrare individuală anticipată pentru vot, pe bază pe dreptul de vot (cetățenie + vârstă) al fiecăruia. A fost o prevedere despre emiterea de cărți de alegător, dar nu a fost niciodată, nici măcar experimental, implementată”, a explicat expertul în securitate.
Hari Bucur-Marcu consideră că observatorii scrutinului prezidențial au de înfruntat obstacole dificile la alegerile din 4 și 18 mai.
„Nu aș vrea să fiu în pielea vreunui observator competent, onest și cu bun simț comun, care ar vrea să monitorizeze real și competent prezenta campanie electorală și alegerile din luna mai, cu care se va încheia ea, dacă se va încheia cu alegeri”, concluzionează el.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
