„Nu muncim suficient”. Această declarație, făcută de prim-ministrul francez François Bayrou la lansarea conferinței privind finanțele publice la jumătatea lunii aprilie, a subliniat gravitatea situației bugetare a Franței și necesitatea de a crește rata de ocupare a forței de muncă pentru a stimula productivitatea, esențială pentru finanțarea modelului social al țării și a investițiilor viitoare, în special având în vedere declinul demografic, scrie Le Monde.
Un studiu cuprinzător al Institut Montaigne, un grup de reflecție cu sediul la Paris, intitulat „Tinerii și munca: aspirațiile și deziluziile tinerilor între 16 și 30 de ani”, oferă o perspectivă valoroasă asupra acestei dezbateri publice, considerată adesea drept unul dintre factorii principali – alături de menținerea locurilor de muncă pentru persoanele de peste 50 de ani – pentru creșterea ratei de ocupare a forței de muncă.
Meritul acestui studiu constă în faptul că pune în discuție stereotipul conform căruia tinerii au o relație detașată cu munca. De fapt, majoritatea tinerilor sunt mai dornici de muncă decât generațiile mai în vârstă și mulți dintre ei consideră că munca joacă un rol integrator fundamental în viața lor.
Mai îngrijorător este decalajul dintre aspirațiile lor și realitatea muncii. Deziluzia și dezamăgirea generează frustrare, fatalism sau chiar rebeliune în rândul unei proporții semnificative de respondenți.
În mare parte, acest lucru se petrece în timpul fazei de orientare, care restrânge domeniul posibilităților și ambițiilor. Acest lucru, la rândul său, favorizează dezamăgirea care poate persista pe tot parcursul carierei. Acest moment crucial în viața profesională necesită mai mult sprijin, în special pentru tinerii din medii defavorizate, care sunt, de asemenea, cei mai puțin sprijiniți de sistemele publice.
Studiul arată, de asemenea, că preocupările tinerilor se referă în primul rând la salarii, care sunt adesea considerate prea mici. Bunăstarea la locul de muncă este o altă prioritate pentru aceștia. Tinerii așteaptă, pe bună dreptate, recunoaștere, autonomie și respect din partea conducerii, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Cu toate acestea, după cum se subliniază într-un raport recent al Inspectoratului General pentru Afaceri Sociale, Franța are rezultate mult mai slabe în aceste trei domenii în comparație cu vecinii săi europeni.
Citește mai multe AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
