Prezența la vot a românilor pentru alegerea șefului statului a scăzut cu câteva zeci de procente în România din 1990, singura dată din istoria postdecembristă când un candidat a fost ales dintr-un singur tur la Palatul Cotroceni.
Peste 19 milioane de români cu drept de vot sunt așteptați să își aleagă candidatul preferat pentru Palatul Cotroceni la primul tur al alegerilor prezidențiale reluate, care este organizat duminică, 4 mai, la secțiile din țară și de vineri, ora 07:00, până duminică, la ora 21:00, ora României, la secțiile din străinătate.
În cazul în care niciunul dintre cei 11 candidați nu obține majoritatea voturilor, 50%+1 din numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral, al doilea tur este organizat duminică 18 mai, în țară, respectiv de vineri 16 mai până duminică 18 mai în secțiile de peste hotare.
Cine votează la alegerile prezidențiale 2025
Toți cetățenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv au dreptul să voteze, la cele 18.979 de secții din țară și la cele 965 de secții deschise în străinătate.
La alegerile prezidențiale, cetățenii pot vota în secția la care sunt arondați, dacă se află în localitatea de domiciliu, sau pe listele suplimentare, dacă sunt în altă zonă din țară sau în străinătate.
La alegerile prezidențiale din 4 mai 2024 au drept de vot 19.002.652 de români înscriși în Registrul electoral la data de 31 martie, conform celor mai recente date publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Dintre alegătorii români care figurează în Registrul electoral, 17.998.464 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.004.188 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS (pașaportul simplu electronic pentru cetăţeni români cu domiciliul în străinătate).
Cum a evoluat prezența la vot din 1990 până în 2024
Dacă în 1990 a fost cea mai bună prezență la vot, 86,19% dintre alegători prezentându-se la urne (14.826.616), la alegerile organizate doi ani mai târziu, în 1992, prezența deja scădea la 76,29% (în primul tur au votat atunci 12.496.430 de alegători, din cei 16.380.663 cu drept de vot).
Prezența la primul tur al alegerilor prezidențiale a continuat să scadă și la rundele următoare de alegeri, ajungând în 2019 la doar puțin peste 50%. Iată cum a evoluat prezența la urne, la primul tur al prezidențialelor, în intervalul 1900 – 2019, potrivit Gândul:
- 1990: din 17.200.732 cetățeni cu drept de vot, 14.826.616 (86,19%) au votat;
- 1992: din 16.380.663 cetățeni cu drept de vot, 12.496.430 (76,29%) au votat;
- 1996: din 17.218.654 cetățeni cu drept de vot, 13.088.388 (76,01%) au votat;
- 2000: din 17.699.727 cetățeni cu drept de vot, 11.559.458 (65,31%) au votat;
- 2004: din 18.449.676 cetățeni cu drept de vot, 10.794.653 (58,51%) au votat;
- 2009: din 18.293.277 cetățeni cu drept de vot, 9.946.748 (54,37%) au votat;
- 2014: din 18.284.066 cetățeni cu drept de vot, 9.723.232 (53,18%) au votat;
- 2019: din 18.217.146 cetățeni cu drept de vot, 9.359.673 (51,38%) au votat;
- 2024: din 18.008.480 votanți pe liste permanente și 1.933.057 pe liste suplimentare, 9.465.257 (52,55%) au votat.
Primele alegeri prezidențiale după 1989
Alegerile prezidențiale din 20 mai 1990 au fost singurele din istoria electorală de după 1989 în urma cărora președintele României a fost ales din primul tur de scrutin.
S-au prezentat la urne peste 14,8 milioane de români și au fost peste 14,3 milioane de voturi valabil exprimate, din totalul de 17,2 milioane de alegători. Reiese o prezență la vot de 86,19% dintre cetățenii cu drept de vot, nivel care nu a mai fost atins în următoarele nouă scrutine.
Ion Iliescu a fost ales președinte după ce a primit din primul tur peste 12,2 milioane de voturi, respectiv 85,07% din voturile valabil exprimate. El fusese ales de 95,63% din alegătorii cu vot valabil exprimat din Vaslui și a primit chiar 76,76% din voturile valabile din București.
Două tururi la alegerile prezidențiale în 1992
La alegerile din 1992 au fost organizate două tururile de scrutin, iar prezența a început să scadă. La primul tur, din 27 septembrie, au venit să voteze 12,49 milioane de români, respectiv 76,29% din totalul de 16,3 milioane de alegători de pe listele permanente, iar numărul voturilor valabil exprimate a fost de 11,8 milioane.
Un al doilea tur a fost organizat pentru că cele mai multe voturi primite de un candidat nu au depășit 50% +1. Atunci, Ion Iliescu a fost votat de 5,6 milioane de români, adică 47,34% din voturile valabil exprimate.
La turul al doilea, din 11 octombrie 1992, au votat 12,1 milioane de cetățeni, adică 73,23% din total.
Ion Iliescu a ieșit președinte cu 7,3 milioane de voturi, adică 61,43% din cele valabil exprimate, în timp ce Emil Constantinescu a strâns 4.641.207 de voturi (38,57%), arată statisticile electorale.
Scor strâns la alegerile prezidențiale din 1996
La următorul scrutin prezidențial, din 1996, în primul tur, din 3 noiembrie, au fost prezenți la urne 13,08 milioane de români cu drept de vot, adică 76,01% din totalul celor 17,2 milioane de alegătorilor înscrişi pe liste.
Din totalul voturilor valabil exprimate, de 12,6 milioane, Ion Iliescu a primit 4,08 milioane de voturi (32,25%), urmat îndeaproape de Emil Constantinescu, cu 3,56 milioane de voturi (28,22%).
La cel de-al doilea tur, din 17 noiembrie 1996, au votat 13,07 milioane de români, adică 75,9% din totalul de 17,23 milioane de alegători cu drept de vot.
Din numărul total al voturilor valabil exprimate, de 12,97 milioane, Emil Constantinescu a câștigat cu 7,05 milioane de voturi (54,41%), în timp ce Ion Iliescu a avut 5,91 milioane de voturi (45,59%).
Alegerile prezidențiale din 2000 au scos și mai puțini români la vot
În anul 2000, la primul tur de scrutin prezidenţial, din 26 noiembrie, au votat 11,5 milioane de români, respectiv o prezenţă de 65,31% din cei 17,6 milioane de cetățeni cu drept de vot.
Din cele 11,2 milioane de voturi valabil exprimate, Ion Iliescu a primit 4,07 milioane, adică 36,35%, iar Corneliu Vadim Tudor, 3,17 milioane de voturi, ceea ce a însemnat 28,34%.
La cel de-al doilea tur de scrutin s-au prezentat și mai puțini votanți, 10,18 milioane de români, adică 57,50% din totalul alegătorilor.
Ion Iliescu a obținut al treilea mandat la Cotroceni, cu 66,83% din voturile valabil exprimate, 6,69 milioane.
Alegerile prezidențiale din 2004, primul mandat de cinci ani
La alegerile prezidențiale din 2004, la primul tur, din 28 noiembrie, au votat 10,7 milioane de români, adică 58,51% din totalul alegătorilor.
Pe primul loc a ieșit Adrian Năstase, cu 4,27 milioane de voturi, respectiv 40,94% din totalul celor 10,45 milioane de voturi valabil exprimate, iar Traian Băsescu a adunat 3,54 milioane de voturi, adică 33,92%.
La turul al doilea au votat 10,1 milioane de români, adică 55,21%, iar ordinea s-a inversat, Traian Băsescu obținând primul mandat de președinte, cu 5,12 milioane de voturi, adică 51,23% din cele valabil exprimate.
Alegerile prezidențiale din 2009, prezență în scădere și două tururi
La primul tur al prezidenţialelor din 2009, la urne au fost 9,9 milioane de votanți, adică 54,37% din totalul de 18,2 milioane de alegători cu drept de vot.
La cel de-al doilea tur de scrutin au mers să voteze 10,6 milioane de români, reprezentând 58,02% din total.
Alegerile au fost câștigate de Traian Băsescu, cu 50,33% (5,27 milioane de voturi), la mică distanță de Mircea Geoană, care a avut 49,66%.
Alegerile prezidențiale din 2014, cu prezență mare în turul al doilea
La alegerile prezidenţiale din 2014, la primul tur au fost prezenţi la urne 9,72 de milioane de români, ceea ce a însemnat 53,18% din cetățenii cu drept de vot, respectiv din 18,28 milioane de alegători.
În turul al doilea, prezența a crescut, după ce la urne au mers 11,71 milioane de români, adică 64,11% din totalul alegătorilor înscrişi pe liste.
Klaus Iohannis a câștigat cu 54,43% din voturile valabil exprimate (6,28 milioane de voturi), iar contracandidatul său, Victor Ponta, a avut 5,26 milioane de voturi (45,56%), potrivit datelor agregate de rezultatevot.ro, platformă construită pro-bono de Code for Romania.
Alegerile prezidențiale din 2019, cu cea mai mică prezență în primul tur
În 2019, alegerile prezidențiale din primul tur au avut cea mai scăzută prezență – 51,38%. Au avut drept de vot 18,2 milioane de români, dar au votat doar 9,35 milioane.
La turul al doilea s-au mobilizat la urne 10,03 milioane de alegători, respectiv 55,97%.
Klaus Iohannis a câștigat al doilea mandat, cu 66,09%, respectiv 6,5 milioane de voturi, la mare distanță de Viorica Dăncilă, care a fost votată de 3,33 milioane de alegători (33,91%).
Prezidențialele din 2024, primele alegeri anulate și reluate de la zero
Conform cifrelor finale și validate, la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, de pe 24 noiembrie, prezența la vot a fost de 52,52%.
- Numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente: 18.021.800;
- Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 9.465.650;
- Numărul total al voturilor valabil exprimate: 9.242.186;
- Numărul total al voturilor nule: 223.132;
- Numărul de voturi necesare pentru a fi ales Președinte al României: 9.010.901;
Cei 14 candidați, în ordinea de pe buletine introduse în urne, au primit următoarele voturi:
- Elena-Valerica Lasconi – 1.772.500
- George-Nicolae Simion – 1.281.325
- Ion-Marcel Ciolacu – 1.769.760
- Nicolae-Ionel Ciucă – 811.952
- Hunor Kelemen – 416.353
- Mircea-Dan Geoană – 583.898
- Ana Birchall – 42.853
- Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – 14.502
- Sebastian-Constantin Popescu – 14.683
- Ludovic Orban – 20.089
- Călin Georgescu – 2.120.401
- Cristian Diaconescu – 286.842
- Cristian-Vasile Terheș – 95.782
- Silviu Predoiu – 11.246
În turul 2 au intrat Călin Georgescu și Elena Lasconi, însă alegerile prezidențiale 2024 au fost anulate, în urma unei decizii a Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, fiind reluate de la zero în 2025, cu primul tur în 4 mai.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
