Nicușor Dan are de recuperat 1,9 milioane de voturi pentru a-l ajunge pe George Simion și apoi să se gândească la victorie. Cursa pentru Cotroceni se va decide pe 18 mai, iar primarul capitalei este constrâns să mobilizeze electoratul pentru turul doi.
Pe 4 mai, au votat 9,5 milioane de români, iar George Simion a strâns 40% din voturi, în timp ce Nicușor Dan s-a oprit la 20%. Este cea mai mare diferență între doi candidați la prezidențiale. Principalele bazine electorale la care trebuie să apeleze Nicușor Dan pentru a strânge noi voturi sunt cele ale lui Crin Antonescu și Victor Ponta. Dar Crin Antonescu a avut o campanie cu atacuri la adresa lui Nicușor Dan și este greu de crezut că primarul capitalei va atrage toate voturile. În cazul lui Victor Ponta, situația e și mai complicată pentru primar, deoarece Ponta a avut un discurs suveranist, foarte asemănător cu cel al lui George Simion.
Cum s-a schimbat prezența la urne în ultimii 35 de ani
Prezența la alegerile prezidențiale a cunoscut mai multe evoluții în ultimii 35 de ani și au fost momente când aceasta a scăzut între cele două tururi.
În 1992, primul tur a fost pe 27 septembrie și au votat 12,4 milioane de români. Turul al doilea, pe 11 octombrie, a înregistrat o prezență de 12,1 milioane. Astfel, în doar 3 săptămâni s-au pierdut 300.000 de voturi.
1996 a fost anul cu cea mai mare prezență la alegerile prezidențiale. În primul tur au votat 13,08 milioane de români, iar peste 2 săptămâni s-au mai prezentat la urne doar 13,07 milioane de cetățeni. S-au pierdut 10 mii de voturi, ceea ce nu reprezintă neapărat o schimbare importantă.
La alegerile prezidențiale din 2000 s-a înregistrat o scădere importantă a prezenței la urne. Primul tur a fost pe 26 noiembrie și au votat 11,5 milioane de români. După două săptămâni, s-au mai prezentat în secțiile de votare doar 10,1 milioane de cetățeni. Alegerile prezidențiale din 2000 rămân în istorie și cele cu cele mai multe voturi anulate în primul tur: peste 700 de mii. În doar două săptămâni, prezența a scăzut cu 1,4 milioane.
În 2004 a urmat o altă scădere a prezenței la urne între cele două scrutine: pe 28 noiembrie au votat 10,7 milioane de români, iar pe 12 decembrie doar 10,1 milioane de cetățeni. Prezența a scăzut cu peste 3 procente și Băsescu a reușit să întoarcă rezultatul din primul tur.
Din 2009 prezența la urne a început să crească în cele două săptămâni. În primul tur au votat 9,9 milioane de români, iar în turul al doilea prezența a ajuns la 10,4 milioane. Tot din 2009 a început să crească foarte mult și numărul voturilor din străinătate.
În 2014 a fost cea mai mare creștere între cele două tururi ale alegerile prezidențiale, dar trebuie precizat că s-a datorat, în mare parte, scandalului privind secțiile de votare din străinătate. Pe 2 noiembrie 2014 au votat 9,4 milioane de cetățeni, iar pe 16 noiembrie 2014 s-a ajuns la 11,5 milioane de voturi exprimate. O creștere de peste 2 milioane de voturi în doar 2 săptămâni, ceea ce l-a ajutat pe Iohannis să schimbe rezultatul din primul tur.
În 2019, prezența la urne a continuat să crească. În primul tur au votat 9,3 milioane de cetățeni, iar în turul al doilea au fost 10 milioane de voturi exprimate.
Nicușor Dan nu a mobilizat electoratul la locale
Nicușor Dan a candidat de mai multe ori la alegerile locale, însă niciodată nu a reușit să mobilizeze un număr impresionant de votanți. Acesta a câștigat cu ajutorul blaturilor pe care le-a făcut în culise, pentru a-și elimina adversarii direcți.
La alegerile din 2012, pentru Primăria București, Nicușor Dan nu a avut nicio șansă la victorie, obținând doar 9%.
Dar în 2016 a reușit să se claseze pe locul 2, după Gabriela Firea. Totuși, în acel an, Bucureștiul a avut cea mai mică prezență din țară. Dacă la nivel național prezența la urne era 48,43%, în București a fost doar 33,31%. Noul partid al lui Nicușor Dan – USB în acea perioadă, USR în prezent – nu a mobilizat oamenii, nu a adus un nou electorat. „Efectul” Nicușor Dan a fost inexistent.
În 2020, situația a fost la fel de complicată în București, care a continuat să aibă cea mai mică prezență din țară. Pe 27 septembrie, prezența în toată țara a fost de 46,02%, iar în București doar 36,93%, ultimul la nivel național. Și de această dată, „efectul” Nicușor Dan a fost inexistent, câștigând cu o alianță formată din PNL, USR și alte partide de dreapta. Au votat mai mulți bucureșteni decât în 2016, dar au continuat să fie pe ultimul loc la nivel național. Din 2020 și până în 2024 prezența a crescut cu aproape 4 procente.
În 2024, alegerile locale au fost comasate cu cele pentru Parlamentul European și este dificil de stabilit câți votanți au venit doar pentru a alege primarul.
Statisticile din București arată că Nicușor Dan nu a mobilizat niciodată electoratul din capitală, iar statisticile alegerilor prezidențiale demonstrează că există și riscul ca prezența la urne să scadă în aceste două săptămâni.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
