Ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, a declarat miercuri că pentru România este foarte important să încheie renegocierea PNRR cu Comisia Europeană, pentru a evita riscul unei penalizări de 13,7 miliarde de euro, potrivit Agerpres. În condițiile în care guvernul este interimar, mandatul privind renegocierea PNRR se poate face printr-un memorandum, care va fi prezentat joi în ședința de Guvern, a spus Boloș.
Ministrul Marcel Boloș a făcut precizările după ce a fost întrebat ce a discutat cu premierul interimar, miercuri, la Palatul Victoria, și care este stadiul renegocierii PNRR.
„Am avut, într-adevăr, întâlnirea cu domnul prim-ministru interimar pentru a-i prezenta stadiul renegocierii privind Planul Național de Redresare și Reziliență. I-am spus domnului prim-ministru interimar că este esențială continuarea procesului de renegociere cu Comisia Europeană, întrucât tehnic până la sfârșitul lunii mai trebuie să finalizăm aceste demersuri foarte importante pentru țara noastră, astfel încât, dacă închidem tehnic procesul de renegociere, până la sfârșitul lunii iulie să avem decizia de aprobare a Planului Național de Redresare și Reziliență modificat’, a declarat miercuri Marcel Boloș.
El a precizat că, în momentul de față, un guvern interimar nu poate adopta proiecte de lege sau proiecte de ordonanțe de urgență, dar mandatul privind negocierea se aprobă pe bază de memorandum, întrebat dacă acest interimat îngreunează negocierile cu Comisia Europeană.
‘Îl vom prezenta în guvern mâine, astfel încât guvernul interimar să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR și cred că din acest punct de vedere formalitățile necesare pentru renegociere le vom avea închise’, a declarat Boloș.
Risc de penalizare de 13,7 miliarde euro, în lipsa renegocierii PNRR
Boloș a precizat și care este riscul dacă România nu va finaliza renegocierea PNRR.
„Este pentru România foarte important să închidă renegocierea, pentru că dacă continuăm cu Planul Național de Redresare și Reziliență nemodificat, avem un risc de penalizare, pe care l-am mai menționat în ceea ce privește implementarea investițiilor de 13,7 miliarde euro. În plus, depinde de renegociere depunerea cererii de plată numărul 4, care prin devansarea unor jaloane și ținte a ajuns la valoare de 5,7 miliarde euro, ceea ce este foarte important, ca angajamentul nostru pentru luna iunie, cel mult început de iulie, să putem depune această cerere de plată, care are valoare consistentă de 5,7 miliarde euro, vital pentru ceea ce înseamnă stabilitatea financiară a României ‘, a afirmat Boloș.
Criza guvernamentală, declanșată prin demisia lui Marcel Ciolacu, liderul PSD, din funcția de premier și prin decizia PSD de a ieși de la guvernare (miniștrii actuali urmând să rămână interimari), vine într-o perioadă complicată pentru finanțele statului, a scris marți Profit.ro.
Potrivit publicației, România riscă acum suspendarea de fonduri europene pentru neîndeplinirea angajamentelor de reformă fiscală, un mesaj în acest sens al Comisiei Europene (CE) fiiind așteptat pentru început de iunie.
Totodată, Guvernul în formulă de avarie riscă să pericliteze și o sumă de până la 13,5 miliarde de euro fonduri din PNRR, pentru care se află într-un proces dificil de renegociere cu Comisia Europeană, potrivit sursei citate.
România va primi doar 1,3 miliarde de euro din cererea de plată cu numărul 3 din PNRR
România va primi 1,3 miliarde de euro din cererea de plată cu numărul 3, parțial suspendată de Comisia Europeană din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat în data de 27 martie Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cererea de plată cu numărul 3 trebuia să aibă o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, însă în urma suspendării parțiale a acesteia România va primi doar 1,3 miliarde de euro.
Pentru a primi și restul de bani, țara noastră are la dispoziție o lună pentru a trimite un răspuns oficial către Comisia Europeană și un termen de șase luni pentru a implementa modificările cerute de instituția europeană, pentru a îndeplini condițiile de plată pentru cererea numărul 3.
„Este important de subliniat că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân în continuare alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are ca obiectiv finalizarea completă a procesului de autorizare a plății”, a transmis atunci MIPE.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
