După dezbaterea de pe 8 mai, dintre George Simion și Nicușor Dan, organizată de Euronews, ultimul sondaj arată o cursă foarte strânsă între cei doi competitori din alegerile prezidențiale. Specialiștii cred că ea va deveni și mai strânsă, iar elementul-cheie va fi prezența la vot.
Președintele României ar putea fi decis „în ultima zi, în ultima oră, în ultimul minut”
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „Nu sunt clare cifrele, nici nu aveau cum să fie clare (n.r.: cifrele din ultimul sondaj). Singurul lucru care este clar este faptul că vom avea o cursă strânsă. Distanța, care era foarte mare, s-a redus puternic, asta e o realitate. Potrivit cifrelor momentului, oricare dintre candidați are șansa de a deveni președinte.
Mai mult, nu trebuie să uităm experiența ultimelor cinci zile de dinaintea alegerilor din 24 noiembrie 2024, când s-au întâmplat foarte multe, un candidat a explodat în ultimele zile, pe diverse mecanisme pe care astăzi le cunoaștem, unele dintre ele. Sperăm ca cele mai multe să nu se mai producă, e important pentru democrația noastră, pentru credibilitatea democrației.
Este o cursă liberă și, dincolo de cât de strânsă este, dincolo de pasiunile ultrașilor politici dintr-o tabără sau alta, e un alt semnal important, și anume că vom avea o prezență foarte mare la aceste alegeri. Toate datele indică acest lucru. Dacă ne uităm pe aceleași tipuri de înrebări pe care și noi le-am aplicat înainte de turul 1, care indicau un anumit tip de prezență, aproximativ 50%, confirmată la urne (au fost 53%), de această dată vom avea o prezență în jurul cifrei de 60%, posibil și mai mult, în funcție de mobilizările de ultim moment, ceea ce e un semnal bun pentru reabilitarea încrederii în democrația din România și pentru legitimitatea viitorului președinte.”
După cum arată trendul actual, experții se așteaptă la o prezență similară cu cea din 2014. Până acum, prezența la vot de pe 4 mai a fost de 53%, adică la fel ca în 2014, an în care prezența în turul 2 a fost de 64%.
La acea vreme, Klaus Iohannis l-a învins pe Victor Ponta, în finala prezidențială. Diferența este că, la acea vreme, Iohannis obținuse 30% din voturi în turul 1, iar Ponta, 40%. Acum, Nicușor Dan a obținut aproape 21%, iar Simion, aproape 41%.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „(Prezența crescută în diaspora?) Sincer, cred că ar exista această așteptare, evenimentele nefericite de la finalul anului trecut au creat o stare de tensiune în societate, un nivel de așteptare ridicat, un interes puternic față de alegerile prezidențiale. De asemenea, poate și anotimpul ne ajută.
E posibil să repetăm situația din 2014, în turul 2, când am avut o prezență de 65%, semnificativ mai mare decât prezența din turul 1 de atunci, care a fost de 50 și ceva la sută. Acest lucru înseamnă un interes mare. Mai mult, dacă ar fi să raportăm această prezență ipotetică la populația care locuiește efectiv în România, în termeni reali, aceasta este chiar mai mare, se duce spre 70%. Noi calculăm prezența raportat la cei 18 milioane de cetățeni înscriși pe listele electorale permanente, dar știm foarte bine că, în România, locuiesc semnificativ mai puțin, datorită migrației pasive. Prin urmare, rata de prezență de pe teritoriul României este, în realitate, mult mai mare, ceea ce este îmbucurător.”
Diferența finală ar putea fi de câteva zeci de mii de voturi sau chiar mai puțin
În acest context, prezența la vot ar putea fi decisivă, după cum spun mai mulți experți. În plus, este posibil ca diferența finală să fie de câteva zeci de mii de voturi sau chiar mai puțin.
Iar rolul diasporei este adus din nou în discuție. În turul 1, diaspora l-a votat pe Simion în proporție de 61%, în timp ce Nicușor Dan a fost votat de 25% dintre cetățenii români din străinătate.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „(Au fost momente în măsurătoare când unul a trecut în fața celuilalt?) „Da, pentru că distanța în turul 1 a fost una foarte mare. De asemenea, estimările din turul 1, cu privire la un scenariu de tur 2 George Simion – Nicușor Dan, indicau o diferență foarte mare. Ceea ce e semnificativ e faptul că cei doi s-au apropiat, va fi o cursă foarte strânsă, care va fi decisă de nivelul de prezență, atât în România, cât și în diaspora.
Însă acest nivel de prezență va influența decisiv cursa prezidențială. Altfel spus, pe o prezență similară celei din turul 1, nu cred că domnul Simion poate rata un succes. Pe o prezență mai mare, asistăm la o competiție foarte strânsă, în care cetățenii sunt suverani. Deocamdată, măsurătorile sunt dinamice. După experiența din 2024, una este evaluarea de astăzi, mâine e cu totul alta, vineri va fi cu totul alta și chiar și sâmbătă și duminică vom mai avea influențe în rândul alegătorilor. Tendințele sunt importante și această tendință de apropiere este relevantă, la fel cum și tendința de creștere a participării este relevantă.
De fiecare dată, ultima săptămână înaintea unui tur 2 pentru alegerile prezidențiale este tensionată. Poate alegerile din 2019, care aveau un câștigător aproape cert, nu au fost tensionate. În rest, am avut o confruntare foarte puternică, intensă, cu alegeri câștigate uneori la diferențe foarte mici, de câteva zeci de mii de voturi, mă gândesc la alegerile din 2009.
Este o tensiune acumulată în societate, din mai multe motive. Avem, pe de o parte, implicațiile economice ale acestei curse. Pe de altă parte, discutăm despre implicațiile geopolitice, avem un război la granițe, avem candidați cu mai mult decât nuanțe, cu opțiuni oarecum diferite. Nu putem să ne raportăm doar la ultimele declarații, trebuie să analizăm comportamentul, deciziile, acțiunile ambilor candidați, din ultimii ani, care reflectă o poziționare de un anumit tip față de UE, de NATO, de parteneriatul transatlantic, respectiv față de Rusia.
Toate aceste elemente nu pot fi ignorate și ele contribuie la această stare de tensiune. La alegerile din acest an este și o schimbare de ciclu, vom avea și un nou guvern, e o schimbare de ciclu prezidențial, majoritățile din Parlament sunt oarecum neclare, adică avem o fragmentare foarte puternică și pare că cei doi candidați au opțiuni net diferite geopolitice și generează consecințe diferite în planul economiei.
Așa explicăm și interesul pentru această cursă prezidențială, faptul că foarte mulți votanți care, poate, vin la vot o dată la zece ani sau 15 ani, vor veni de această dată, tocmai pentru că miza acestor alegeri este una uriașă. Este uriașă pentru destinul acestei țări, este semnificativă pentru cursul României și contează foarte mult mai ales pentru reabilitarea democrației românești, în primul rând în ochii românilor.
Este foarte important să trăim într-o țară cu un regim legitim în ochii cetățenilor și apoi în ochii restului lumii. Dar în ochii propriilor cetățeni, este important ca regimul nostru democratic, validat prin alegeri libere, corect organizate, fără ingerințe externe sau elemente care să indice fraude, sunt esențiale pentru legitimitatea tuturor instituțiilor și pentru modul în care va funciona democrația noastră în următorul deceniu.”
Viitorul României după alegerile din 18 mai
Aceste alegeri au un rol extrem de important, iar modul în care se vor finaliza va cântări extrem de mult în viitorul României în cel puțin următorul deceniu.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „Situația cea mai proastă ar fi aceea în care am avea o țară împărțită în două, dar în care foarte puțini s-ar prezenta la vot. Atunci, într-adevăr, legitimitatea întregului regim și sistem politic ar fi minimală și am avea o problemă mare.
Dacă vom avea foarte mulți români la vot, regula democrației e că, după ce un candidat a luat 50% + 1, indiferent care este numele lui, susținătorii cei mai loiali trebuie să înțeleagă că, atunci când poporul vorbește, își exprimă punctul de vedere, așa e corect în regimul democratic. Mergem mai departe cu președintele ales, cu un nou guvern, o nouă majoritate, cu un echilibru al puterilor în stat. Pentru că alegerea președintelui nu reprezintă o chestiune decisivă netă. Avem în continuare un echilibru reciproc al puterilor în stat, în România și cred în rezistența regimului nostru democratic la presiuni.
Iar la final, dacă vom devia de la un curs care este dezirabil pentru majoritatea cetățenilor, cetățenii au din nou puterea votului, există proceduri stabilite prin Constituție, prin referendum, pentru a sancționa deviații majore ale clasei politice, ale unui lider politic, de la un curs pe care cetățenii îl așteaptă.
Cu siguranță, 18 mai va fi o cursă foarte strânsă. Trebuie să ne raportăm la realitatea obiectivă, care este într-o schimbare continuă. Dar judecând după tendințele de până acum, mă aștept la o cursă foarte strânsă, care se va decide în ultima zi, din ultima oră, ultima secundă a votului.
Cred că, de acestă dată, va conta enorm mobilizarea din țară. Digur că și mobilizarea din diaspora, dar noi am mai văzut un scor în țară și apoi răsturnarea acestuia în diaspora. Decisivă va fi mobilizarea alegătorilor care trăiesc în România. Mă aștept și în diaspora să avem o prezență semnificativ mai mare.
Toate voturile sunt egale și vom avea președintele legitim, după un proces care să reabiliteze – poate e principalul obiectiv al acestui exercițiu – încrederea poporului în regimul democratic. Președinții vin și pleacă, însă democrația rămâne cu noi. Iar noi, dacă avem încredere în această democrație, putem fi o țară stabilă, cu economie funcțională, în care se trăiește bine.
Sunt contexte și contexte. De această dată, miza este atât de puternică încât sunt ferm convins că vom avea o prezență mai mare, semnificativ mai mare comparativ cu 4 mai.”
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
