România este în procedură de deficit bugetar excesiv din 2020 și în ultimii 6 ani a reușit să-l dubleze, devenind campioană în UE la acest capitol. În cazul în care România nu reduce deficitul excesiv, riscă să aibă blocate fondurile europene, ceea ce va trimite economia într-o criză profundă.
„Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, spunea Comisia, în 2020.
Cum a evoluat deficitul bugetar între 2019 și 2024
Din 2019 și până în 2024, deficitul bugetar s-a dublat în timp ce Guvernul României s-a ascuns în spatele unor crize europene pentru a-și justifica creșterea cheltuielilor.
În 2019, România a înregistrat un deficit bugetar de 4,6% din PIB și Comisia Europeană a deschis imediat procedura de deficit bugetar excesiv.
Însă pandemia Covid19 din 2020 a schimbat regulile economice din Uniunea Europeană și Comisia a fost de acord să activeze clauza derogatorie generală a Pactului de Stabilitate. Astfel, toate statele UE au fost libere să-și crească deficitul bugetar pentru a lupta cu pandemia Covid19.
Deficitul bugetar al României a ajuns la 9,2% din PIB, în 2020, generat de numeroasele cheltuieli cu combaterea pandemiei. Însă România pleca deja pe picior greșit, având deficitul la 4,6% din 2019.
În următorii 3 ani, deficitul bugetar a scăzut destul de mult și România dădea semne că se apropie de pragul normal de 3%, prevăzut de Pactul de Stabilitate.
În 2021, deficitul a scăzut la 6,7%, deși pandemia nu se terminase și România continua să cumpere vaccinuri și alte medicamente necesare pentru tratamentele bolnavilor.
În 2022, deficitul a continuat să scadă la 5,7% și România își respecta țintele de deficit asumate în fața Comisiei Europene. În 2023, deficitul s-a menținut la 5,61% din PIB.
Dar lovitura cea mai mare a venit în 2024, când România a înregistrat un deficit bugetar de 8,65%, aproape dublu față de 2019 când a început acest dezastru economic.
În 2025, România riscă să înregistreze un deficit bugetar mai mare decât cel din 2024, deoarece Guvernul a continuat să mărească cheltuielile statului. În plus, Comisia Europeană a blocat 869 de milioane de euro pentru România, din PNRR, deoarece Guvernul nu a făcut reformele asumate la nivel european. Până la finalul anului, Guvernul riscă să piardă și alți bani dacă nu se grăbește cu reformele și reducerea cheltuielilor.
Guvernul a s-a ascuns în spatele crizelor UE
Guvernul României a profitat de crizele europene pentru a-și justifica deficitul. Însă anul 2024 arată că România nu mai are nicio scuză.
România a reușit să-și reducă deficitul bugetar în 2021, în timpul pandemiei, dar nu a făcut-o în 2024. Mulți ani, guvernele de la București au căutat scuze pe scena politică europeană.
România a reușit să-și reducă deficitul și în timpul crizei energetice din 2022-2023, izbucnită după începerea conflictului dintre Ucraina și Rusia. Deși Guvernul compensa direct facturile cetățenilor, deficitul a continuat să scadă. Prin urmare, criza energetică nu a afectat în mod direct uriașul deficit bugetar pe care îl înregistrăm în prezent.
În 2023, Marcel Ciolacu încerca să dea vina pe războiul din Ucraina pentru deficitul bugetar al României.
„Ce pot eu să spun foarte clar este că România e macroeconomic stabilă. Nu are probleme. (…) Ne-am dus și am pus și-n contextul războiului, unde avem cheltuieli directe și indirecte. Din punctul meu de vedere între 2-3% din PIB. Din punctul de vedere al Comisiei, până în 1%. Sunt convins că nu vom ajunge în excedent”, spunea fostul premier.
Războiul dintre Ucraina și Rusia a început în 2022 și România și-a redus deficitul în 2022 și 2023. Această invenție nu a ținut nici în fața Comisiei Europene, care nu a acceptat motivele invocate de Marcel Ciolacu și a cerut măsuri concrete pentru a regla situația economică.
Unde s-au dus banii
În timp ce Uniunea Europeană se lupta cu numeroase crize, România dădea drumul la robinetul cu bani și mărea pensii și salarii fără vreo rezolvare a crizelor și fără să controleze deficitul bugetar.
În 2020, în plină pandemie, Guvernul a decis creșterea punctului de pensie cu 14%. Comisia era de acord cu creșterea deficitului bugetar pentru a acoperi cheltuielile cu sănătatea, dar asta nu i-a oprit pe politicienii români să crească alte cheltuieli. Din 2020 și până în 2024, pensiile au fost mărite în fiecare an fără să se țină cont de puterea economiei.
În 2024, Guvernul a stabilit recalcularea și pensia medie a ajuns la 2.700 de lei, față de 1.600 de lei cât era în 2020. În doar 4 ani, pensia medie aproape s-a dublat. În același timp, Guvernul a crescut și pensiile speciale, deși s-a angajat în fața Comisiei Europene să le reducă și să crească vârsta de pensionare pentru specialii care ies la pensie la 45 de ani.
În 2020, Guvernul a mărit și salariile medicilor, în condițiile în care unii dintre ei amenințau că nu mai vor să trateze bolnavii din pandemie. Tot pentru medici, Guvernul mărise și sporurile pe care le primeau cadrele medicale. În 2024, a urmat o altă creștere a salariilor medicilor, de data aceasta cu 20%.
Guvernul a fost foarte generos și cu profesorii, care și-au văzut salariile mărite cu circa 20% și au primit o mulțime de alte bonusuri și sporuri. Salariul unui profesor debutant s-a apropiat de salariul mediu brut pe economie, ceea ce înseamnă un efort uriaș pentru economia națională.
2024 a fost an electoral și Guvernul a decis să transfere fondurile către teritoriu pentru a forța unele investiții. România nu a atras suficiente fonduri europene în 2024, însă a crescut investițiile din bugetul statului, ceea ce a umflat deficitul bugetar.
Creșterea datoriei publice a avut și ea un impact uriaș, deoarece România s-a împrumutat cu cele mai mari dobânzi din UE. În timp ce Guvernul cerea tot mai mulți bani de pe piețele externe, plătea și mai mult pentru dobânzile creditelor deja accesate: 8% din cheltuielile statului, în primele 4 luni, au fost dobânzi la împrumuturi. În 2024, datoria publică a ajuns la 56% din PIB.
Doar într-un singur an, Guvernul a scos 65 de miliarde de lei din Fondul de rezervă pentru a susține cheltuielile exagerate ale statului. Deși acest fond ar fi trebuit folosit pentru situații de urgență, guvernul Ciolacu l-a folosit în locul rectificărilor bugetare. În timpul pandemiei Covid19, Guvernul României a scos circa 10 miliarde de lei din Fondul de rezervă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
