UNIUNEA EUROPEANĂ
Obligațiunile suverane italiene, spaniole și grecești au înregistrat o creștere „neîncetată”, care a redus diferența față de costurile de împrumut de referință ale Germaniei la aproape cea mai mică valoare din ultimul deceniu, potrivit Financial Times.
Țările care, alături de Portugalia și Irlanda, au fost denumite peiorativ „Piigs” în criza datoriilor din zona euro, au ieșit învingătoare în mod surprinzător din turbulențele de pe piața obligațiunilor din acest an.
Administratorii de fonduri au afirmat că redresarea față de criza din 2010-2012, când țările au suportat costuri de împrumut în creștere, s-a datorat unei creșteri economice mai puternice decât se aștepta și unei repartizări mai echitabile a sarcinilor datoriei între membrii blocului.
Italia plătește acum cu doar 0,9 puncte procentuale mai mult decât Germania pentru costurile împrumuturilor pe 10 ani, aproape de cea mai mică diferență din ultimul deceniu și jumătate. Spania împrumută la un cost mai mic decât Franța, a doua cea mai mare economie din zona euro, cu o diferență față de obligațiunile germane de mai puțin de 0,6 puncte procentuale.
PARIS
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat marți seara că va interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani din Franța „în următoarele luni” dacă nu se înregistrează progrese la nivelul UE, scrie POLITICO.
Grecia, susținută de Franța și Spania, conduce eforturile de a convinge UE să limiteze în mod semnificativ timpul pe care adolescenții îl pot petrece online. Dar Macron, adresându-se publicului francez după uciderea unui asistent didactic într-un liceu marți dimineață, dorește să acționeze mai rapid.
„Nu putem aștepta”, a declarat Macron, vorbind la France 2 după crima din Nogent, Haute-Marne.
Acesta a anunțat, de asemenea, că în curând va fi impusă în Franța verificarea vârstei pe site-urile care vând cuțite online, similar cu măsurile care se aplică în prezent site-urilor pornografice.
VIENA
La o zi după ce un bărbat înarmat a atacat o școală din Graz și a ucis 10 persoane, printre care și elevi, mulți austrieci se întreabă cum a fost posibil un astfel de act de violență, îndreptându-și atenția către legislația țării privind armele de foc.
Potrivit poliției, atacatorul în vârstă de 21 de ani deținea legal ambele arme folosite în atacul de marți: un pistol Glock și o pușcă, relatează Euronews.
Potrivit ziarului Kleine Zeitung, atacatorul cumpărase una dintre arme cu doar câteva zile înainte de a comite atentatul. Pentru a o achiziționa legal, a trebuit să treacă o evaluare psihologică, a raportat Süddeutsche Zeitung, citând autoritățile austriece.
În Austria sunt înregistrate aproximativ 1,5 milioane de arme – o țară cu o populație de puțin peste 9 milioane de locuitori și legi privind armele mai liberale în comparație cu restul Europei.
După atac, dezbaterea privind legile țării se intensifică, primarul orașului Graz, Elke Kahr, solicitând marți seara interzicerea armelor în sectorul privat. În opinia sa, permisele de port-armă sunt „eliberate pur și simplu prea repede”.
VARȘOVIA
Tribunalul Constituțional al Poloniei (TK) a hotărât că reglementările Uniunii Europene în domeniul energiei și climei sunt incompatibile cu Constituția poloneză și încalcă suveranitatea națională în ceea ce privește stabilirea politicii energetice.
Tribunalul a constatat că instituțiile UE, inclusiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), și-au depășit competențele prin interpretarea tratatelor UE într-un mod care afectează în mod semnificativ capacitatea Poloniei de a-și alege în mod independent sursele de energie, precizează Notes from Poland.
Interpretările legislației UE „nu pot însemna că Polonia pierde controlul asupra domeniului de aplicare al competențelor sale delegate și, prin urmare, că există domenii în care suveranitatea sa (în acest caz: energia) nu este protejată”, a afirmat curtea într-o declarație prin care a anunțat decizia sa.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca hotărârea să aibă vreun efect real pentru moment, având în vedere certitudinea că actualul guvern, o coaliție condusă de prim-ministrul Donald Tusk, nu recunoaște legitimitatea TK, deoarece aceasta include judecători numiți în mod ilegal de fosta administrație a Partidului Lege și Justiție (PiS).
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
