USR și PSD sunt într-un scandal public înainte de formarea noului guvern, iar motivul principal este reforma fiscală pe care trebuie să și-o asume partidele. Reforma fiscală nu mai este doar un jalon în PNRR de care depinde accesarea banilor europeni, ci a devenit fundamentală pentru reducerea deficitului. PNRR și reducerea deficitului bugetar au început să depindă unul de altul, mai ales de când Comisia Europeană a declanșat procedurile pentru suspendarea fondurilor europene.
USR nu mai vrea reforma pe care a pus-o în PNRR
USR ar fi nemulțumit de jalonul din PNRR privind reforma fiscală și ar dori să renegocieze cu Comisia Europeană, potrivit unor stenograme de la discuțiile pentru formarea guvernului. USR-iștii sunt optimiști că pot convinge Comisia să le ofere mai mult timp, în condițiile în care România va trebui să anunțe pe 20 iunie măsurile pentru reducerea deficitului.
„Noi nu vrem să mai respectăm jalonul din PNRR referitor la reforma fiscală”, ar fi spus Cristian Ghinea (senator USR) la negocierile cu celelalte partide.
USR a arătat mereu că este un partid fidel Bruxelles, iar acum vrea să se opună deciziilor Comisiei Europene, după ce tot USR-iștii au introdus reforma fiscală în PNRR. În 2021, Cristian Ghinea a fost cel care a negociat PNRR-ul României cu Comisia Europeană. După doar 4 ani, tot el refuză ceea ce a acceptat în 2021.
Ce presupune reforma fiscală și câți bani putem pierde
Reforma fiscală pe care și-a asumat-o România în PNRR presupune creșterea încasărilor statului, dar nu prin introducerea de noi taxe, ci prin eliminarea unor reduceri fiscale pentru anumite categorii de cetățeni și firme.
România ar trebui să aibă deja reforma fiscală pentru că nu mai are timp la dispoziție, însă partidele nu se înțeleg asupra măsurilor. În PNRR nu sunt menționate măsurile ce trebuie adoptate, ci sunt stabilite niște creșteri ale veniturilor fiscale.
„Revizuirea legislației fiscale conform propunerii curente ar trebui să aibă un impact pozitiv de 0,5% asupra PIB, față de media perioadei 2019–2020, începând cu anul 2025”, se arată în PNR, la Componenta 8 din Partea II.
Dar cu actualul deficit bugetar, impactul asupra PIB-ului ar putea fi mult mai mare deoarece România este obligată să-și reducă urgent deficitul dacă nu vrea să aibă fondurile europene blocate. Marcel Boloș, ministrul proiectelor europene, a precizat că reforma fiscală ar trebui să aibă un impact de 1,7% din PIB pentru un an întreg.
Jalonul referitor la revizuirea cadrului fiscal precizează că Guvernul va trebui să vină cu un cadru fiscal mai echitabil și fără stimulente fiscale:
„eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări);
contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (și anume impozitele locale);
orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice, ținând seama de impactul de redistribuire a veniturilor al acestei măsuri”, precizează PNRR-ul României.
Comisia Europeană se așteaptă ca România să reducă mult regimul special pentru microîntreprinderi, care au regim de paradis fiscal. În ultimii ani, Guvernul a ridicat puțin taxele pentru microîntreprinderi, însă rămâne de văzut dacă va fi suficient pentru Comisia Europeană.
Reforma fiscală va fi inclusă în cererea de plată numărul 4, care ar trebui trimisă în iulie. În cazul în care România nu anunță măsurile reformei fiscale, riscă o penalitate de minimum 660 de milioane de euro, a precizat Boloș.
Șanse mari pentru un guvern minoritar
Scandalul dintre USR și PSD a continuat și în spațiul public, nu doar la negocierile dintre partide. Cristian Ghinea, senator USR, a negat că s-ar fi certat la negocieri, dar l-a atacat dur pe Alexandru Rafila, ministru al sănătății din 2021. USR-istul a precizat că Rafila a pierdut banii europeni pentru spitale și a fost „leneș, incompetent și iresponsabil”.
„Am reusit să avem finanțarea a 24 de spitale în PNRR. Un miliard jumătate de euro. După 4 ani de implementare în care Rafila a fost ministru, Comisia Europeană a dat în scris că un singur spital poate fi gata la termen și că restul trebuie scoase din PNRR. România ratează o șansă istorică pentru că am avut un ministru leneș, incompetent și iresponsabil. Restul este gargară și tupeu”, a precizat senatorul USR pe Facebook.
PSD a răspuns prin deputatul Mihai Fifor, liderul PSD Arad, care a precizat că social-democrații nu mai au răbdare cu cei care provoacă scandal și s-ar putea retrage de la masa negocierilor. Fifor i-a atacat și pe cei din UDMR, pe care i-a luat la întrebări în legătură cu deficitul bugetar, deoarece UDMR controlează Ministerul Finanțelor.
„Nu poți construi nimic cu parteneri care confundă guvernarea cu spectacolul ieftin și negocierile cu bășcălia. Dacă unii continuă cu imaturitățile, blocajele și ironiile sterile, PSD nu va mai avea de ce să rămână la masă. (…) UDMR ar face bine să-și vadă de propria prestație. Până să facă glume despre „terapie de cuplu” între PSD și USR, poate ar fi mai util să se uite în propria curte. România are un deficit de 3% după doar patru luni. Și nu știm nici azi ce s-a întâmplat cu banii pentru investițiile locale. Poate că aici ar trebui să se facă terapie. Terapie de responsabilitate”, a scris Fifor pe rețelele de socializare.
Între PSD și USR există mari diferențe ideologice încât pare imposibil ca cele două partide să guverneze împreună. Fiecare partid încearcă să arate că celălalt partid nu vrea la guvernare. În urmă cu câteva săptămâni, Dominic Fritz se ruga de PSD să intre în coaliția de guvernare, iar acum USR e cel care critică public PSD-ul. Social-democrații nu sunt de acord cu austeritatea pentru reducerea deficitului bugetar și încearcă să arate că USR îi împiedică să guverneze.
Majoritatea parlamentară se poate forma fără USR și să avem în continuare un guvern PNL-PSD-UDMR-minorități, dar nu este clar dacă PSD vrea să-și asume austeritatea. România va fi nevoită să ia măsuri dure care vor înfuria cetățenii și companiile în următoarele săptămâni, iar în acest caz PSD ar putea să iasă de la guvernare și să voteze în Parlament un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan și format din PNL-USR-UDMR-minorități. Nu este exclusă nici ipoteza unui premier tehnocrat, dacă partidele vor evita să-și asume responsabilitatea.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
