O nouă realitate în economia României se strecoară printre datele statistice: gradul de ocupare, care a scăzut brusc în ultimul an (T1 2024 – T1 – 2025), cu o viteză nemaiîntâlnită de la pandemie încoace.
Această realitate reconfigurează datele de care ar trebui să țină cont cei care fac și programul de guvernare, și bugetul cu deficitul său, și tredurile privind orientarea spre viitor a economiei:
La începutul acestei luni, INS a anunțat – surprinzător – scăderea ratei șomajului, în aprilie, cu 0,3%, de la 6% luna anterioară. Surpriza consta în faptul că nicio raportare din ultimul an nu a indicat avansul șomajului până la acest nivel, de 6%. Conform INS, a fost operată o revizuire pe toate lunile acestui an – iar situația în picaj de pe piața muncii reflectată în noile date schimbă radical premisele din care trebuie extrase soluțiile pe reducerea deficitului.
Ascensiunea șomajului în primele trei luni ale anului a împins ocuparea pe trend căzător, România înregistrând în T1 cea mai puternică deteriorare din UE, fără precedent din primul an de pandemie, 2020. Industria pierde angajați, IT-ul ține pasul – în economie nu apar înlocuitori care să preia forța de muncă.
Să privim graficul de mai jos și apoi să vedem pe unde s-au scurs afară din economie cele 440.000 de persoane ocupate – număr cu care a scăzut în numai un an gradul de ocupare :
***
Mai întâi – ce spun datele statistice la nivel general și de unde răsare surpriza
La începutul acestei luni, INS a anunțat scăderea ratei șomajului, în aprilie, cu 0,3%, de la 6% luna anterioară. Datele au fost o surpriză, întrucât nicio raportare din ultimul an nu a indicat avansul șomajului până la acest nivel, de 6%. Conform INS, a fost operată o revizuire, pe toate lunile acestui an.
Pe 5 mai, INS a emis un comunicat în care arăta că rata șomajului din martie a fost de 5,5%, în scădere cu 0,1 pp faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna februarie 2025.
O lună mai târziu, pe 3 iunie, datele rectificate ale INS indicau cu 0,5 pp peste aceste date provizorii. Astfel, în lunile februarie și martie rata a urcat în urma revizurii efectuate în iunie la 6%, nivel ce nu a mai fost atins din 2017, dacă excludem din tablou perioada pandemică.
Lanțul rectificărilor în cădere abruptă a continuat o săptămână, pe 13 iunie, cu o nouă comunicare a INS, ce modifica rata șomajului din T1, de la 6%, la 6,2%.
De la INS nu am primit încă explicații privind aceste revizuiri de amploare și mai puțin întâlnite, care a coincis cu perioada de dinaintea scrutinului electoral cu mize uriașe desfășurat în luna mai.
Pe de altă parte, acest fenomen este important pentru fluxul emigrărilor și al revenirilor în țară, perioadele cu disponibilizări numeroase fiind însoțite și de o intensificare a plecărilor la muncă în străinătate.
INS nu a publicat încă date despre grupele de vârstă cele mai afectate de șomaj (în afara a două categorii mari, tinerii și totalul), așa încât este imposibil de estimat riscul unui nou val important de emigrări. În cazul șomerilor tineri cu familii este de presupus că plecările vor fi mai accentuate, întrucât aceste date ale ocupării și șomajului se combină cu o scădere a numărului de locuri de muncă vacante, tendință ce continuă anul acesta.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
