Comisia Europeană a analizat măsura concretă în care creșterea consumului din România s-a reflectat în avansul importurilor. Analiza, realizată în contextul unei revizii aprofundate a cauzelor deficitelor, cu scopul corectării și prevenirii dezechilibrelor macroeconomice, poate fi privită și ca o hartă a oportunităților: unde se rupe firul producției industriale și cum poate oferta locală să acopere inputurile externe.
- Consumul gospodăriilor generează în mod constant cele mai mari volume de importuri, ajungând la peste 53 miliarde de euro în 2022, urmat de investiții și exporturi.
- Investițiile sunt cele mai dependente de importuri: Ponderea cheltuielilor pentru investiții provenită din importuri a crescut de la 46,4% în 2010 la 60% în 2022.
- Deși inputurile interne continuă să fie principala sursă de producție, ponderea acestora a scăzut de la aproximativ 41% în 2010 la 39% în 2022, în timp ce ponderea inputurilor externe a crescut ușor de la circa 11% la 13%.
- Ponderea inputurilor externe în cererea internă a crescut ușor de la 58,3% la 59,1%, în timp ce ponderea conținutului intern în exporturi a scăzut de la 74,7% la 72,4%.
- Industriile manufacturiere cu tehnologie medie și înaltă, mai bine integrate în lanțurile valorice globale și care necesită componente specializate importate, prezintă de asemenea o dependență ridicată de importuri. Câteva exemple: vehicule auto, produse electronice, optice și IT, produse chimice, echipamente electrice și utilaje.
”Deficitul de cont curent al României a fost alimentat de deficitele fiscale persistente, creșterea cererii interne și dependența tot mai mare de importuri. În ultimele două decenii, deficitele bugetare, veniturile mai mari și creșterea investițiilor publice și private au accentuat vulnerabilitățile externe. Creșterea recentă a deficitului de cont curent, care a atins niveluri record după pandemia de COVID-19, provine în mare parte din adâncirea deficitului comercial, determinată de politici fiscale expansioniste (…). În același timp, există factori structurali care influențează balanța comercială, inclusiv diferențele sectoriale în valoarea adăugată, poziționarea României în lanțurile internaționale de aprovizionare și dependența de importuri. Sectoarele de industrie prelucrătoare și construcții din România depind în mod special de inputuri importate pentru a-și satisface cererea de producție”, susțin experții europeni.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
