Statele membre ale NATO, care se reunesc începând de marţi la un summit la Haga, şi-au dat duminică acordul asupra creşterii treptate a cheltuielilor legate de apărare până la procentul de 5% din PIB până în anul 2035, după ce Spania, care a respins această propunere formulată de secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, a obţinut o excepţie, scrie Agerpres.
Negociatorii celor 32 de state membre ale NATO au formulat în acest weekend o ultimă versiune a acordului care să fie semnat la summit şi să permită creşterea considerabilă a cheltuielilor pentru înarmare, dar care să ţină cont de obiecţiile exprimate de Spania. Înţelegerea convenită astfel prevede creşterea de la 2% din PIB la 3,5% din PIB a angajamentului statelor membre pentru cheltuieli strict militare, plus 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate într-un sens mai larg, conform propunerii deja avansate de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Premierul socialist spaniol, Pedro Sanchez, care a respins această propunere, descriind-o ca fiind „nu doar iraţională, ci şi contraproductivă”, a anunţat duminică în faţa presei compromisul pe care l-a obţinut.
Astfel, a precizat el, Spania va aloca apărării 2,1% din PIB, „nici mai mult, nici mai puţin”, estimând că acest nivel de cheltuieli militare va fi suficient pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de NATO.
Un procent de 5% din PIB pentru apărare ar fi „disproporţionat, nenecesar” şi incompatibil cu asigurarea prestaţiilor sociale, a explicat premierul spaniol.
Preşedintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-şi crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, nici acesta atins de 9 din cele 32 de state membre ale Alianţei.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
