Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, a anunțat miercuri seara pe pagina sa de socializare, că joi va fi depusă moțiunea de cenzură împotriva șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Mâine depun moțiunea de cenzură contra Ursulei von der Leyen. Am numărul necesar de semnături”, susține Piperea.
Eurodeputatul AUR îi reproșează șefei Comisiei Europene că nu a pus la dispoziție unei jurnaliste, Matina Stevis, de la The New York Times, documentele referitoare la relația sa cu compania Pfizer/BioNTech în perioada achiziționării vaccinurilor COVID-19 și nici mesajele dintre von der Leyen și directorul companiei Pfizer, Albert Bourla.
„Având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 25 mai 2025, în cauzele Stevis – The New York Times/Comisia, care au clarificat că obligația de transparență a Comisiei este fundamentală și că refuzul de a divulga documente trebuie să fie strict justificat prin motive imperioase”, se arată în textul moțiunii de cenzură.
Votul pe moțiunea de cenzură inițiată de Gheorghe Piperea ar putea avea loc luna viitoare și este puțin probabil să existe un vot de încredere astfel încât șefa Comisiei să fie demisă.
Eurodeputatul AUR a declarat pentru Financial Times că „inițiativa are ca scop fundamental menținerea transparenței și asigurarea unui proces democratic corect și autentic”.
Piperea mai susține că unii membri ai Partidului Popular European (PPE), de centru-dreapta, al lui von der Leyen, îi susțin inițiativa, deși recunoaște că sunt puține șanse de reușită, dar că oferă o „oportunitate crucială pentru critici constructive și fundamentate la adresa președintelui von der Leyen”.
„Obligă Comisia să abordeze preocupările și să ofere justificări”, a adăugat Gheorghe Piperea pentru sursa citată.
Procedural, pentru ca moțiunea de cenzură să ajungă în plen și să fie votată, trebuie să aibă susținere politică. Potrivit art. 127 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European:
-
„O zecime dintre membrii care compun Parlamentul poate depune la Președintele Parlamentului o moțiune de cenzură împotriva Comisiei. În cazul în care o moțiune de cenzură a fost votată în cursul celor două luni precedente, orice nouă moțiune depusă de mai puțin de o cincime dintre membrii care compun Parlamentul se consideră inadmisibilă.
-
Moțiunea poartă mențiunea de „moțiune de cenzură” și enumeră motivele pentru care a fost depusă. Aceasta se transmite Comisiei.
-
Președintele anunță deputaților depunerea unei moțiuni de cenzură de îndată ce o primește.
-
Dezbaterea moțiunii are loc la cel puțin 24 de ore după anunțarea deputaților cu privire la depunerea unei moțiuni de cenzură.
-
Votarea moțiunii de cenzură se face prin apel nominal, la cel puțin 48 de ore după începerea dezbaterii.
-
Fără a aduce atingere alineatelor (4) și (5), dezbaterea și votul au loc cel târziu în timpul perioadei de sesiune care urmează depunerii moțiunii.
-
În conformitate cu articolul 234 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, moțiunea de cenzură se adoptă cu o majoritate de două treimi din totalul voturilor exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul. Rezultatul votului este notificat Președintelui Consiliului și Președintelui Comisiei”.
Tribunalul General al Uniunii Europene a declarat pe 14 mai că Uniunea Europeană nu ar fi trebuit să refuze cererea unui jurnalist pentru un set cheie de mesaje text schimbate între Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și directorul Pfizer.
Hotărârea a fost emisă de instanța de la Luxemburg, într-un caz intentat de The New York Times împotriva Comisiei Europene, în 2023.
Cazul s-a axat pe decizia Comisiei de a nu face publice mesajele text dintre Ursula von der Leyen, președintele Comisiei, și directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, pe care cei doi le-au schimbat în 2021 în timp ce încheiau un acord pentru vaccinurile COVID-19.
„Comisia nu se poate limita să declare că nu deține documentele solicitate, ci trebuie să ofere explicații credibile care să permită publicului și Curții să înțeleagă de ce documentele respective nu pot fi găsite.
De asemenea, Comisia nu a reușit să explice într-un mod plauzibil de ce a considerat că mesajele text schimbate în contextul achiziției de vaccinuri COVID-19 nu conțineau informații importante”, au arătat judecătorii Curții în decizia lor, potrivit The New York Times.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
