Președinte CNIPMMR, mesaj către CE. Ce linii roşii trebuie stabilite pentru măsurile fiscale ale Guvernului

Sursă foto: cnipmmr.ro
Sursă foto: cnipmmr.ro

Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a transmis Comisiei Europene, prin intermediul unei scrisori, că trebuie luate în considerare o serie de linii roşii pentru reformele fiscale propuse de Guvernul României, una dintre ele fiind ca orice tip de modificare nu trebuie făcută mai devreme de 1 ianuarie 2024, a anunţat, miercuri, Florin Jianu, preşedintele organizaţiei.

„Ceea ce noi am propus Guvernului şi am discutat, a fost să existe un număr limitat de măsuri cu impact major. Şi o să spun câteva principii pe care le-am enunţat şi în această scrisoare, câteva linii roşii, plecând de la prima linie roşie şi anume că principiul de aplicare a reformelor trebuie să fie de la mare la mic.

Aţi văzut că după ce noi am făcut conferinţe de presă, după ce am avut întâlniri cu mediul public, au început să conştientizeze că trebuie să se uite de fapt pe partea de cheltuieli mai mult, pentru că s-ar putea ca din aceşti bani potenţiali pe care Guvernul doreşte să-i strângă la sfârşitul acestui an din partea mediului de afaceri să nu fie sustenabil acest tip de abordare, să vedem că anul viitor nu ajung banii pentru bugetul de stat, să vedem că nu ajung pentru cheltuielile publice.

Deci, principiul pe care noi l-am enunţat în scrisoarea către Comisia Europeană este de la mare la mic şi ne bucurăm să vedem că au început aceste discuţii cu privire la reforma în spaţiul public, dar reformele trebuie să fie consistente, trebuie să aibă impact major şi nu trebuie să fie doar reforme de suprafaţă sau care cumva să închidă gura mediului de afaceri şi a spaţiului public. În egală măsură, o linie roşie pe care noi am trasat-o şi pe care am subliniat-o e că orice tip de modificare nu trebuie făcută mai devreme de 1 ianuarie 2024″, a declarat Florin Jianu, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, o altă linie roşie vizează perioada de aplicabilitate a unor măsuri. Astfel, guvernele naţionale trebuie să se consulte în mod corespunzător cu părţile interesate atunci când adoptă reforme. Măsurile ar trebui implementate printr-un acord politic cu angajatorii şi sindicatele pe o perioadă de 10 ani, cu obiective şi rezultate clare ale reformelor. De asemenea, toate propunerile de reformă trebuie să fie însoţite de studii şi analize de impact, potrivit Agerpres.

Organizaţia a mai cerut: aplicarea noilor reforme conform înţelegerii micilor întreprinzători (1% şi 3%, fără angajaţi obligatorii, prag de 30% etc.); lansarea de programe naţionale şi europene; mai mult sprijin pentru sectorul ospitalităţii din România; mecanismul salariului minim: transparent şi aplicat timp de 10 ani şi salarii minime diferite; vouchere.

„Pe lângă această scrisoare aveţi alături şi o scurtă analiză pe care noi am făcut-o asupra impozitării sectorului IMM din România şi vreau să spun câteva puncte şi de aici. În primul rând, vedeţi o dinamică în creştere asupra colectării încasărilor la bugetul de stat a microîntreprinderilor. În anul 2020 – 2,4 miliarde, în anul, 2021 – 3,2 miliarde, în anul 2022 – 3,8 miliarde.

Noi facem o predicţie că în acest an se va ajunge, probabil se va trece pragul de 4 miliarde încasaţi din venituri de la microîntreprinderi. Dacă în anul 2022 aveam 590.000 de microîntreprinderi cu 1,2 milioane de salariaţi, o treime dintre acestea nu aveau salariaţi, adică 185.000 de firme. Aşa cum spuneam, impozitul este de aproape 3,8 miliarde de lei plătiţi, iar impozitul, ştiţi că s-a coborât acel prag în 2023 de la 1.000.000 la 500.000 euro, aceste firme au plătit un miliard de lei anul trecut. Guvernul crede că în acest an vor plăti aproximativ 3 miliarde de lei. Noi facem o predicţie că nu se va ajunge din partea acestor firmei la 3 miliarde de lei şi o să cerem datele oficiale”, a spus Florin Jianu.

În plus, impozitul pe salarii plătite de microîntreprinderi s-a ridicat anul trecut la 18 miliarde de lei.

„Dacă vorbim de fiscalitate, dacă vorbim de economie, vorbim de România, vorbim de o ţară care este a noastră, a tuturor. Ar trebui o discuţie largă. Guvernul, premierul ar trebui să invite pe toţi la masă: partenerii sociali, partidele politice şi să avem o discuţie asumată cu toţii asupra stării economiei româneşti. Aceste tipuri de discuţii care apar pe surse, pe care dumneavoastră le faceţi publice, care ajung şi la noi, unele dintre ele şi asupra cărora suntem nevoiţi să comentăm, să ştiţi că uneori fac mai mult rău decât măsurile în sine.

Acest lucru i-am transmis primului ministru: că ar trebui o asumare publică, o întâlnire cu toţi cei implicaţi, cu toţi stakeholderii, partidele politice, partenerii sociali, patronate, sindicate, cu toată lumea la masă, poate o întâlnire la Guvern sau la Parlament în care să avem aceste discuţii. În această perioadă, să ştiţi că şi noi am avut întâlniri cu Comisia Europeană, am trimis chiar o scrisoare Comisiei Europene, scrisoare pe care astăzi o facem publică, şi pe care am trimis-o şi Guvernului, şi Parlamentului, şi preşedintelui României”, a completat Jianu.

El a adăugat că din discuţiile cu Comisia Europeană a reieşit faptul că Executivul din România a fost informat încă din octombrie anul trecut şi martie în acest an asupra situaţiei economice şi asupra potenţialului deficit excesiv pe care statul român l-ar putea înregistra la sfârşitul acestui an

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: