Primele 350 de companii din România, care au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro, au plătit în 2020 un impozit pe profit de 0,8% din cifra de afaceri, ceea ce este o pondere mai mică decât cea de 1% impusă microîntreprinderile cu unu sau mai mulţi salariați, cu venituri ce nu depășesc 300.000 de lei și care nu realizează venituri din anumite sectoare din IT, HoReCa și Sănătate, a spus Sterică Fudulea, secretar general al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)
Conducerea CNIPMMR a prezentat, miecuri, o serie de analize, dar și poziția organizației, transmisă Comisiei Europene, cu privire la potențialul impact al posibilelor măsuri economice menite să reducă deficitul bugetar.
„Avem 350 de companii cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro în România. Cifra de afaceri totală a acestor companii este 624 de miliarde de lei. Au plătit aceste companii un impozit pe profit de 5,2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă undeva până în 0,8% din cifra lor de afaceri, 0,78%. Deci, puţin sub acel prag de 1% pe care microîntreprinderile îl plătesc” , a explicat Sterică Fudulea, într-o conferință de presă.
Analiza realizată pentru anul 2020, un an greu pentru companiile din România, a arătat că microîntreprinderile au avut o cifră de afaceri de 204 miliarde, cu un impozit de 2,4 miliarde, ceea ce înseamnă 1,2% din cifra totală.
„Ştiţi că atunci erau microîntreprinderi, sunt şi astăzi, că plătesc 1 sau 3%. Cu alte cuvinte, la o cifră de afaceri de trei ori mai mare decât întreprinderile, au plătit un impozit pe profit cu 50% mai puţin. Asta ca să fie clar. Dar nu asta e singura analiză. Ştiţi, din 350 de companii, 62 sunt pe pierdere şi doar 94 dintre ele au un impozit pe profit mai mare sau un impozit pe profit plătit mai mare de 1% din cifra lor de afaceri. Deci, cu alte cuvinte, 55% dintre companii, 194 de companii au plătit sub 1%. 20% sunt pe pierdere, 62 de companii”, a afirmat Streică Fudulea, citat de Agerpres.
Potrivit lui Sterică Fudulea, în top 10 companii mari, doar una are un impozit plătit de 2,56% din cifra de afaceri şi este o companie cu acţionariat 100% românesc din zona de distribuţie a materialelor de construcţii.
„Încă o companie are 1,4% (profit raportat la cifra de afaceri – n.r). În rest, toate celelalte sunt sub 1%. Ne-am uitat pe ceva. Ştiţi cum e: comparăm mere cu mere, pere cu pere şi am zis: luăm trei domenii de activitate care considerăm noi că sunt importante… Acelaşi grup de firme, acelaşi acţionariat, cu aceleaşi nume: o companie are pierdere care reprezintă 8% din cifra de afaceri şi plăteşte un impozit pe profit de 0,17% din cifra de afaceri într-o altă companie. La o altă companie în acelaşi domeniu discutăm de o pierdere care reprezintă 11,6% din cifra de afaceri, să zicem, în cea de producţie, cea de distribuţie plăteşte un impozit doar de 0,4%. Mă scuzaţi, dacă nu e aşa rentabil, şi plătim doar atât, de 0,3 – 0,4% din cifra de afaceri impozitul pe profit şi dacă cumulăm şi pierderea suntem deja într-o zonă în care nu facem parte din acest sector”, a susţinut reprezentantul CNIPMMR, făcând referire la situaţia companiilor din zona de combustibili.
Sterică Fudulea a admis că, pe fondul crizei energiei, există situații financiare atipice în sector. „O singură companie este pe pierdere, una dintre companii plăteşte impozite pe profit de 8,4% din cifra de afaceri. În rest, toate celelalte companii au plătit impozite între 0,7 şi 1,3% din cifra de afaceri”, a precizat reprezentantul CNIPMMR.
„Trageţi dumneavoastră concluziile. Prezentăm situaţiile şi ne gândim la final ce putem să facem cu toţii. Sistemul bancar ştim foarte bine, în 2020, foarte multe companii şi foarte multe persoane fizice şi-au rescadenţat creditele, deci n-au plătit nici măcar dobândă, care înseamnă venit pentru sistemul bancar….Cu toate acestea, să ştiţi că este domeniul cel mai profitabil, pentru că impozitul pe profit plătit de companiile din sistemul bancar reprezintă…cea mai mică companie are 3,56% din cifra de afaceri, ajungând până la 5% din cifra de afaceri. Deci, undeva la peste opt ori media primelor 100 de companii într-un domeniu în care ştim foarte bine că profiturile şi rentabilitatea sunt foarte ridicate. Ne-am fi dorit ca acest domeniu să susţină şi mai mult mediul de afaceri, mai ales în ceea ce înseamnă implementarea de fonduri europene, dar ştim foarte bine că în ultimii doi ani s-au axat foarte mult pe ceea ce înseamnă creditele cu garanţii de stat, că e mai bine aşa”, a spus secretar-general al CNIPMMR.
Sterică Fudulea a prezentant și rezultatele unei analiză privind posibilul impact al impozitul de minim 1% pentru companii.
„Am selectat doar companiile care plătesc sub 1% şi cele care sunt de pierdere, pentru că şi cele care sunt pe pierdere ar trebui să să plătească 1%. Şi pentru că vorbeam de pierdere, să ştiţi că pe primul loc în zona de pierdere e o companie care are 40% din cifra de afaceri pierdere. Companiile care au plătit sub 1% sau care sunt pe pierderi au avut o cifră de afaceri cumulată de 456 milioane şi au plătit un impozit de 1,4. Cu alte cuvinte, dacă ar fi aplicat sau dacă s-ar aplica această măsură de 1%, s-ar încasa undeva la 4,56, deci cumva peste trei ori suma plătită”, a explicat Sterică Fudulea.
Astfel, doar din această diferenţă s-ar dubla impozitul pe profit plătit de toate aceste companii, a explicat reprezentantul CNIPMMR.
Cifre-cheie
Analiza CNIPMMR pentru 2022:
- aprox. 590.000 microîntreprinderi
- 1,2 mil. salariați pentru care s-au plătit contribuții de peste 18mld lei
- peste 185.000 firme (1/3) cu 0 salariați
- impozit pe venit plătit: aprox. 3,757 mld lei
- impozit pe venit încasat de la firmele cu venituri între 500.000 de euro și 1 mil euro: aprox. 1 mld. lei
Analiza/estimări pentru 2023:
- aprox. 540.000 microîntreprinderi
- toate microîntreprinderile au min. 1 salariat, crescând contribuțiile încasate la stat cu cel puțin 200 mil. lei
- impozit pe venit estimat a fi încasat: aprox. 4,500 mld. lei
- impozit pe venit estimat a fi încasat de la firmele cu venituri până în 500.000 euro: 4,5 mld.
- impozit pe profit estimat a fi încasat de la firmele cu venituri în anul 2022 peste 500.000 euro: 3 mld. lei, dar probabilitatea de încasare este foarte redusă, în condițiile în care firmele își vor diminua investițiile, disimula veniturile, reduce profiturile pentru a nu depăsi plafonul și pentru a plăti cât mai puțin la stat.
Din punctul de vedere al CNIPMMR, transmis printr-un comunicat de presă, impozitarea trebuie să fie simplă, unitară și aplicabilă pe minimum 10 ani (fără condiții ce vizează domeniul de activitate, praguri de venituri, număr de asociați, valoare rentabilitate etc) și nu în funcție de variabile ce se modifică pe parcursul anului.
„O creștere a gradului de impozitare va duce la plata unui impozit pe profit similar impozitului pe venit din prezent întrucât companiile vor idenfica noi modalități de disimulare a profitului și vor amâna realizare de cheltuieli cu noi investiții, achiziții sau pregătirea/extindere de personal”, arată CNIPMMR.
Potrivit organizației, modificările propuse vin pe fondul unei creșteri a numărului de suspendări și dizolvări (suspendările au crescut cu 8,89% și dizolvările cu 14,14% față de aceeași perioadă a anului trecut), apetitul pentru crearea de noi firme fiind oricum în scădere și se așteaptă la amânarea/ limitarea extinderii activității firmei pentru a nu depăși plafoanele ce schimbă modul de impozitare.
Scrisoare pentru Bruxelles
Într-o scrisoare adresată Comisiei Europenene, CNIPMMR, confederația patronală reprezentativă la nivel național, ce asigură reprezentarea intereselor întreprinderilor mici și mijlocii la nivel național și european, reprezentând peste 60.000 de IMM-uri mmebru al SMEunited – își împărtășește îngrijorarea că implementarea reformelor fiscale propuse poate duce la următoarele efecte:
- O încetinire considerabilă a economiei ca urmare a închiderii afacerilor din cauza imposibilității suportării impozitelor,
- Cresterea prețului ca urmare a transferării costurilor suplimentare către consumatori;
- Creșterea ratei inflației,
- Scăderea consumului,
- Creșterea ratei șomajului în contextul închiderii sau reducerii activității economice,
- Reducerea veniturilor la bugetul statului.
Astfel, CNIPMMR consideră că trebuie luate în considerare opt „linii roșii” pentru reformele fiscale propuse de Guvernul României:
- Principiul „de la mare la mic”.
Toate reformele trebuie să înceapă de la administrația publică centrală și locală apoi să continue cu marile companii – multinaționale – și, ulterior, trebuie impuse măsuri fiscale IMM-urilor. De asemenea, sarcina fiscală și impactul estimat ar trebui să se bazeze pe același principiu.
- Termen limită de aplicare: 1 ianuarie 2024
Asigurarea predictibilității și gradualității sectorului de afaceri prin anunțarea măsurilor cu impact asupra IMM-urilor cu cel puțin 6 luni înainte și aplicarea acestora cel mai devreme, la 1 ianuarie 2024.
- Consultarea partenerilor sociali și realizarea unui acord politic pe o perioadă de 10 ani
Guvernele naționale trebuie să se consulte în mod corespunzător cu părțile interesate atunci când adoptă reforme. Măsurile ar trebui implementate printr-un acord politic cu angajatorii și sindicatele pe o perioadă de 10 ani, cu obiective și rezultate clare ale reformelor. De asemenea, toate propunerile de reformă trebuie să fie însoțite de studii și analize de impact.
- Aplicarea noilor reforme conform înțelegerii micilor întreprinzători (1% și 3%, fără angajați obligatorii, prag de 30% etc.)
Aplicarea unei simple cote de cifră de afaceri fara birocrație și alte constrângeri (legate de minim 1 angajat, cota de profit, domeniu) pentru ca aceasta să poată fi ușor identificată și controlată atât de către antreprenori, cât și de către organele de stat.
- Lansarea de programe naționale și europene
Sprijinirea afacerilor existente prin acordarea de granturi de investiții pentru IMM-uri și lansarea urgentă a programelor dedicate acestora.
- Sectorul ospitalității din România are nevoie de mai mult sprijin
Pentru a-și menține competitivitatea, sectorul necesită menținerea facilităților fiscale existente (cota TVA de 9%), similar celorlalte state europene (Belgia 6%, Germania 7%, Bulgaria 9%). Ospitalitatea românească necesită implementarea unor politici de sprijinire a domeniului prin acordarea de prime încasate, realizarea de investiții în infrastructura de agrement și promovarea României în străinătate.
- Mecanismul salariului minim: transparent și aplicat timp de 10 ani și salarii minime diferite
Salariile trebuie majorate la nivel național într-o manieră responsabilă și graduală, impozitarea muncii este la unul dintre cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană și regândirea impozitării muncii trebuie să fie în centrul politicilor publice.
- Vouchere
Fiecare măsură ar trebui să fie foarte bine evaluată, astfel încât să nu afecteze negativ IMM-urile și piața muncii. Adăugarea de noi taxe angajaților (ca de exemplu noua taxă pe tichetele de masă) va avea un impact grav asupra calității vieții acestora în această perioadă foarte dificilă în care inflația, prețurile ridicate la alimente și criza energetică îi împovărează deja și va face IMM-urile mai slabe neavând instrumente pentru a motiva și reține forța de muncă talentată și pentru a construi politici motivante de resurse umane.
Citește mai mult pe gandul.ro
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
