Datoria statului a urcat în luna aprilie la 1.013,16 miliarde de lei (56,6% ca pondere în PIB), de la 998,2 miliarde de lei (55,8% din PIB) în luna martie, depășind astfel pentru prima dată pragul de 1.000 de miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor analizate de Profit.ro. Depășirea acestui nivel a fost anunțată anterior de Profit.ro și confirmată în iunie de directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, la Profit Piața de Capital.forum – Ediția a V-a.
De ce este important La final de 2024, datoria era de 964,4 miliarde lei (53,9% din PIB), iar la final de 2019, se situa la 372,9 miliarde lei (35% din PIB). Creșterea accelerată a datoriei este rezultatul deficitelor bugetare mari din ultimii ani, care au dus la situația dificilă din prezent a finanțelor publice.
De asemenea important Pentru final de an, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a estimat că datoria va ajunge aproape de 1.100 miliarde lei, echivalentul a 58,1% din PIB.
Datoria crește în general cu nivelul deficitului (deși împrumuturile pot fi de o valoare diferită), iar pentru 2025, deficitul a fost stabilit prin legea bugetului la 7% din PIB, 135 miliarde lei. Cum datoria statului era de 964,4 miliarde lei (54,8% din PIB) la finalul anului trecut, un deficit de 7% ar duce datoria în zona de 1.100 miliarde lei. Deficitul este, însă, așteptat să se situeze peste acest nivel.
Mai este interesant Momentul efectiv al depășirii pragului psihologic de 1.000 de miliarde de lei a fost determinat de data decontării unei emisiuni de obligațiuni pe piețele externe. Guvernul a împrumutat pe final de martie de pe piețele externe 2,75 miliarde de euro, dar data decontării și a înregistrării noii datorii în evidențele statului a fost 2 aprilie.
Ministerul Finanțelor a publicat abia acum, la final de iulie, datele privind evoluția datoriei în aprilie.
Ca pondere în PIB, un indicator care raportează nivelul datoriei la capacitatea economiei de a susține povara, îndatorarea statului a ajuns în aprilie la 56,6% din PIB, comparativ cu 54,8% din PIB la final de 2024 și 35% la final de 2019.
Semnal de alarmă – Cheltuieli cu dobânzile în creștere cu 43% pentru primele cinci luni
Guvernul a avut în primele cinci luni din acest an cheltuieli cu dobânzile de 22,86 miliarde lei, în creștere cu 43% față de 16 miliarde lei primele cinci luni de anul trecut.
Dobânzile statului se situează la niveluri ridicate de mai mulți ani, în contextul unor deficite bugetare foarte ridicate (standard ESA): 4,3% din PIB în 2029, 9,2% în 2020, 7,1% din PIB în 2021, 6,4% în 2022, 6,6% în 2023 și 9,3% în 2024. Deficitul din 2024 al României a fost cel mai ridicat din UE.
Guvernul a luat în iulie un prim set de măsuri pentru stabilizarea finanțelor publice, în principal creșteri de taxe, dar și extinderea pentru 2026 a unei înghețări a pensiilor și salariilor la nivel de noiembrie 2024. Alte pachete de măsuri vor urma, cu accent pe reducerea cheltuielilor statului.
România a fost nevoită să ia aceste măsuri de stabilizare a finanțelor pentru a evita la finalul acestei veri o potențială retrogradare a calificativului de țară, în prezent pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor. Un rating mai mic înseamnă costuri de împrumut mai ridicate.
Măsurile luate de Guvern au dus la o scădere a dobânzilor pentru stat, ca urmare a stabilizării finanțelor, însă pentru scăderi mai ample este nevoie ca măsurile să fie puse în aplicare, să producă rezultate, iar deficitele, care determină necesarul de datorie nouă, să coboare de la actualele niveluri extrem de ridicate.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
