EXCLUSIV Augustin Zegrean, fostul șef CCR, intervine în disputa privind pensiile magistraților – precedentul Polonia

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Augustin Zegrean, fostul șef CCR, intervine în disputa privind pensiile magistraților. În exclusivitate pentru PS News, fostul șef CCR a explicat de ce reforma anunțată de Ilie Bolojan poate trece testul constituționalității. Zegrean amintește și de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, despre care spune că este frecvent invocată în motivările deciziilor Curții Constituționale.

„Are șanse să treacă de controlul de consituționalitate, de controlul a priori – înainte de publicarea în Monitorul Oficial, cu condiția ca legea să îndeplinească toate principiile constituționale, în principal să nu aibă efect retroactiv, să nu se aplice retroactiv. Și este articolul 15 din Constituție care spune că legea civilă dispune numai pentru viitor. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, sunt șanse să treacă reforma de controlul constituționalității. Sigur, depinde și cum e scrisă legea, pentru că în România există Legea nr. 24/2000 care vorbește despre tehnică legislativă, vorbește despre cum trebuie să fie scrisă o lege. Și de multe ori Curtea pe această lege a administrat contestațiile de constituționalitate”, a declarat Augustin Zegrean.

Fostul judecător CCR a atras atenția că, deși există decizii anterioare ale Curții pe tema pensiilor de serviciu, acest lucru nu împiedică o nouă sesizare, cu condiția prezentării unor argumente noi.

„Practica Curții nu este bătută în cuie. Faptul că există o decizie – sau două, sau zece – de respingere, nu înseamnă că nu poți veni din nou în fața Curții, dar trebuie să vii cu alte argumente decât cele deja analizate.”

Despre reacțiile dure din sistemul de justiție: „Oamenii aceștia au dreptate”

În ceea ce privește reacțiile critice din partea magistraților și a Consiliului Superior al Magistraturii, Zegrean afirmă că sunt firești și justificate:

„Hai să fim serioși. Oricine ar fi în situația lor s-ar fi împotrivit. Ei și-au asumat o carieră care presupune multe renunțări – nu pot avea alte activități, au restricții, nu pot face decât meseria asta. Și da, au ales acest drum și pentru avantajele pe care le aduce – salarii mai bune, pensie anticipată, pensie mai mare. Ce câștigă cei cu pensii mici dacă le tai pensia judecătorilor? Nimic.”

Pensiile de serviciu, nu „speciale”: „Presa și poporul le-au botezat așa”

Augustin Zegrean a ținut să clarifice că termenul „pensii speciale” este incorect folosit, inclusiv în discursul public:

„Acestea nu sunt pensii speciale, ci pensii de serviciu. Termenul de ‘speciale’ le-a fost dat de presă și popor. Sună mai rău, mai apăsător, dar din punct de vedere juridic nu sunt altceva decât o formă de protecție legală pentru anumite profesii.”

Avertisment privind riscurile retroactivității și precedentul Polonia

Zegrean a reamintit că modificarea drepturilor deja câștigate, cum ar fi vârsta de pensionare sau cuantumul pensiei, trebuie analizată atent, pentru a nu încălca jurisprudența europeană.

„În Polonia, s-a încercat reducerea vârstei de pensionare pentru magistrați de la 70 la 62 de ani. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a intervenit și a spus clar: nu poți schimba regulile după ce oamenii și-au construit cariera și proiecția financiară după legea în vigoare. Același lucru se poate întâmpla și în România dacă se forțează o lege retroactivă.”

Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, 29 iulie, noul proiect care prevede reforma pensiilor speciale, reformă pentru care, potrivit premierului, Comisia Europeană a suspendat plata a 230 de milioane de euro din PNRR. În total, României i-au fost reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite.

„Calculul se face la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a explicat premierul Ilie Bolojan

Astfel, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat sa fie de maxim 70% din ultimul salariu net, „o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările europene”, spune premierul.

De asemenea, magistrații se vor putea pensiona la minim 58 de ani, dar vor exista penalizări. Acum media de pensionare este la 48 de ani.

Autor

  • Redactor-șef PS News, coordonează echipa de jurnaliști ai PS News din 2017. Este absolventă a Facultății de Științe Politice a Universității București și a unui master de Relații Internaționale și Studii Europene la aceeași facultate. Ulterior, a urmat și cursuri de prezentator TV la Academia „Studiourile Buftea”

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: