Alina Mungiu Pippidi a acuzat în cadrul unui interviu oferit revistei Q Magazine că lupta anticorupție din România a fost direct influențată de oficialii europeni, inclusiv prin impunerea unor acțiuni deliberate, precum prezentarea arestărilor în mod public.
Potrivit Alinei Mungiu Pippidi, campania anticorupție din România a fost sprijinită și dirijată de oficialii de la Bruxelles, având ca scop „zăngănitul cătușelor” într-o societate cu o „cultură a impunității foarte mare”. Aceasta a mai afirmat faptul că, în anul 2009, majoritatea primarilor municipiilor de județ și a președinților de consilii județene erau anchetați de DNA.
Pippidi mai dezvaluie cum tot oficiali de Bruxelles au convocat judecatorii ICCJ pentru a le da indicatii si ofera detalii despre cum a ajuns SRI sa asculte in masa judecatorii de la curtile de apel si Inalta Curte.
„Anticorupția noastră a fost sprijinită de Bruxelles. A avut ca scop și să zăngăne niște cătușe, pentru că în România era o cultură a impunității foarte mare. Se ajunsese, în 2009, ca două treimi din primarii reședințelor de județ și tot atât din șefii de Consilii Județene să fie anchetați de DNA. În realitate erau 100%”, a transmis Alina Mungiu Pippidi.
Redam in continuare dezvaluirile privind Justitia facute de politologul Alina Mungiu-Pippidi, articolul integral putand fi citit aici:
“Anticoruptia noastra a fost sprijinita de Bruxelles. A avut ca scop si sa zangane niste catuse, pentru ca in Romania era o cultura a impunitatii foarte mare. Oricine era la putere putea sa calce oamenii cu masina. Un moment important a fost acela cand am reusit sa-l dam jos pe generalul Gabriel Oprea, din cauza ca gonea cu peste 100 km/h, noaptea, cu escorta la care nu avea dreptul. A murit un baiat nevinovat.
Se ajunsese, in 2009, ca doua treimi din primarii resedintelor de judet si tot atat din sefii de Consilii Judetene sa fie anchetati de DNA. In realitate erau 100%.
Trebuia sa dai si exemplu, sa sperii lumea, trebuia sa dai si fenomenul coruptiei inapoi.
Unde am gresit? Judecatorii nu prea se indemnau sa condamne pe nimeni. Am fost de fata la scene in care judecatorii ziceau ‘Domnule, pe Adrian Nastase sa-l dea lumea jos la alegeri, de ce sa-l condamnam noi? E o chestie politica, nu vrem sa ne bagam!’
Veneau cei de la Bruxelles, se intalneau cu tot plenul Curtii Supreme de Justitie, le spuneau ‘Gata, aveti legi noi, puneti-le in practica!’.
Atunci, SRI s-a apucat sa-i asculte pe toti, Curtile de Apel, Inalta Curte. Legea permitea sa aiba mandate de siguranta nationala, dar si mandate anticoruptie. Normal ar fi fost sa asculte pe mandat anticoruptie pe cineva banuit de coruptie. Dar ei nu au interceptat doar in aceste rigori juridice, ci judecatorii de la toate Curtile, in ideea ca acolo se aranjeaza procese, idee plauzibila, dar nu trebuia facut pe siguranta nationala.
Acest fapt a dus puterea in mana catorva oameni. S-a recreat statul supravegherii, in care stii de toate despre toti, in care fiecare are o vulnerabilitate, dar alegi sa-i trimiti pe cativa la inchisoare, care erau selectati in fiecare luna. Restul erau santajati.
Daniel Morar a fost onest si competent, a curatat fotbalul de coruptie. Daca te uiti azi, nu stiu cate dintre acele realizari s-au mentinut.
In Romania a fost coruptie existentiala. Multi dintre cei achitati au fost, de fapt, nu pentru ca erau nevinovati, ci pentru ca practicienii au luptat si au ingustat regulile.
Dragnea nu a reusit sa-si treaca marile lui pachete de legi, a avut mari ambitii, dar tot a trecut cateva chestiuni procedurale. De pilda, schimbarea completului de la Inalta Curte. Cu acele lucruri de procedura i-a scapat pe multi.
Au fost, insa, si procese politice. Spre exemplu, atunci cand i s-a facut proces lui Ponta ca l-a pus pe Sebastian Ghita sa plateasca o petrecere, o masa pentru Toni Blair. Asta era, evident, o prostie. si au fost destule procese de hartuiala. Lui Markó Béla (fost presedinte UDMR – n.r.) i s-a facut un proces de mi se face rusine, ca luase nu stiu ce avans de la o editura din Ungaria. Era un vot important care trebuia sa aiba loc in coalitia de la acea vreme si ce sa vezi, Markó Béla, un om de o extrema onorabilitate, dintr-odata incepe sa fie anchetat de DNA. Au fost cateva lucruri de felul acesta, foarte urate.
Inca un caz este cel al primului presedinte al Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu. Numai in fosta Uniune Sovietica ai pe seful unei agentii anticoruptie care il aresteaza pe seful celeilalte agentii anticoruptie.
Horia Georgescu il investigheaza pe Iohannis, Iohannis castiga si apoi fostul sef al ANI este arestat. Eu nu il apar pe Horia Georgescu, nu auzisem de el niciodata, face parte din multii oameni de incredere care sunt complet nuli, dar care sunt oamenii de incredere ai cuiva. Dar e totalmente anormal felul in care presedintele ANI este umflat de DNA si ajunge la inchisoare. Sau felul in care consilierul pe securitate al lui Klaus Iohannis este luat de DNA in saptamana a treia dupa ce ajunge Iohannis la Cotroceni, dupa ce serviciile secrete ii spun Iui Iohannis: ‘Da, domnule, e in regula!’ si apoi, intr-o zi, vine Politia si-l ia de vis-a-vis de biroul presedintelui.
Astea sunt demonstratii de forta care i-au facut, din pacate, pe presedinti si pe cei din lumea politica sa fie foarte respectuosi si sa nu mai faca nimic din agenda noastra mare pe care ne-o promiteau cand ii sprijineam in campania electorala”.
Pippidi despre Oana Țoiu: Un ministru care nu are nicio pregătire
În cadrul aceluiași interviu, Pippidi a declarat mai multe informații cu privire la relația pe care aceasta a avut-o cu fostul președinte Traian Băsescu, afirmând faptul că s-a mutat la Berlin tocmai pentru a evita o implicare directă în campania sa electorală. Politologul a criticat numirile politice fără a avea o pregătire profesională în spate, oferind drept exemplu cazul Oanei Țoiu, Ministru al Afacerilor Externe.
„Băsescu îmi telefona și îmi cerea sfatul foarte des. În momentul în care am auzit că relația noastră ar putea fi oficializată, am ales viața privată în detrimentul carierei publice politice. Să ai un ministru de Externe care nu are nicio pregătire și care o dă afară pe o fetiță de la New York pentru că e pila unui politician fiindcă nu are nicio pregătire? Dar fata aceea e pe o poziție joasă. Adică cum, eu care nu am nicio pregătire, te dau afară pe tine care nu ai nicio pregătire și asta e domnia meritului?”, a mai adăugat Pippidi.
Pippidi: „Nicușor Dan nu era menit să fie președinte”
În ceea ce-l privește pe actualul președinte al României, Nicușor Dan, Pippidi a declarat faptul că acesta „nu era menit să fie președinte”, având în vedere faptul că obiectivul său principal a fost dintotdeauna Primăria Capitalei. La polul opus, Pippidi a adus în discuție și eliminarea persoanelor „incomode” din structurile statului, amintind de cazul fostului șef al ANI, Horia Georgescu, cel care l-a investigat în trecut pe Klaus Iohannis și ulterior a fost arestat.
„Nicușor Dan nu era menit să fie președinte, n-a fost niciodată interesat să facă partide. Pe el tot ce l-a interesat a fost să fie primarul Capitalei. Un caz este cel al primului președinte al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu. Numai în fosta Uniune Sovietică ai pe șeful unei agenții anticorupție care îl arestează pe șeful celeilalte agenții anticorupție. Horia Georgescu îl investighează pe Iohannis, Iohannis câștigă și apoi fostul șef al ANI este arestat. Eu nu îl apăr pe Horia Georgescu, nu auzisem de el niciodată, face parte din mulții oameni de încredere care sunt complet nuli, dar care sunt oamenii de încredere ai cuiva.”
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
