Editorialistul Gândul Patrick André de Hillerin abordează problematica privatizărilor forțate, dubioase, discutabile, realizate după ce imaginea companiilor este făcută praf în media. Plus caracatița din spatele lor.
„Sunt foarte multe contradicții în comportamentul și gândirea guvernanților noștri de azi. Vor bani mai mulți la buget, dar vor să vândă pe mai nimic companiile care le aduc cei mai mulți bani”, subliniază de Hillerin.
Redăm în continuare materialul publicistului:
“Companiile de stat sunt pe pierdere, statul nu-și mai poate permite acest lucru! Trebuie să le privatizăm!.
Aceasta este mantra unora care, absolut întâmplător, au ajuns astăzi să ia decizii în statul român. Era mantra lor și atunci când se aflau în opoziție, loc în care ar fi trebuit să și rămână, conform numărului de voturi pe care l-au obținut la parlamentare. Dar trăim vremuri îndrăznețe și inovatoare: partidul clasat pe locul al IV-lea la parlamentare pare a conduce guvernul, partidul clasat pe locul al III-lea a dat premierul și liderul autoproclamat al coaliției de guvernare, iar restul nici nu mai contează.
Să privatizăm, așadar!
CFR este pe pierdere? Atunci, neapărat, trebuie să privatizăm Hidroelectrica!
Companiile publice de dat cu mătura și strâns gunoiul stradal din mai multe orașe mici și comune nu au profit? Atunci să privatizăm Nuclearelectrica, fiindcă altfel nu se mai poate!
Cu ce ajută CFR-ul privatizarea Hidroelectrica sau Nuclearelectrica? Desigur, cu nimic. Cele două sunt printre cele mai profitabile companii românești, însă, așa că e normal să fie extrem de dorite de profitori privați.
Hidroelectrica și Nuclearelectrica produc, împreună, cam jumătate din energia electrică pe care o consumă România. Dacă Hidroelectrica ar funcționa la întreaga putere instalată, în anumite zile n-ar mai fi nevoie nici de cele două reactoare nucleare de la Cernavodă pentru ca România să-și asigure consumul de electricitate.
Hidroelectrica a avut, anul trecut, venituri de 10 miliarde de lei și un profit de 4,7 miliarde de lei. Marja de profit a acestei companii de stat este de 47%, în condițiile în care vinde cea mai ieftină energie de pe piață.
Nuclearelectrica a avut, tot anul trecut, venituri de 5,1 miliarde de lei și profit de 1,9 miliarde de lei. O marja de profit de 37%.
Carrefour România a avut, în 2024, venituri de 12,7 miliarde de lei și un profit de doar 179 de milioane de lei. O marjă de profit de doar 1,40%.
OMV Petrom a declarat venituri de 24,6 miliarde de lei și a avut un profit de doar 697 de milioane de lei. O marjă de profit de 2,8%.
Iată cum, de fapt, companiile de stat profitabile produc mult mai mult profit decât două dintre cele mai profitabile companii private din România.
Hidroelectrica, o companie de stat cu venituri de aproximativ două ori mai mici decât cele ale privaților de la OMV Petrom, are profit de 6,7 ori mai mare.
Fostul vicepremier Anastasiu, cel care dădea șpagă de supraviețuire, nu de îmbogățire, pregătea o reformă a companiilor de stat. Ministrul Miruță, USR, al economiei, pregătește și el reforme și privatizări. Ideea lor era și este simplă: să privatizăm companiile profitabile și, eventual, strategice, ca să…
Ca să ce? Ca să strângem ceva mărunțiș pe care să-l cheltuim imediat pe trei avioane de luptă second-hands, pe care le vom primi peste 5 ani, eventual. Ca statul să piardă, accelerat, toți banii pe care îi câștigă neintermediat din dividendele unor companii precum Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz, Transelectrica.
Dincolo de faptul că energia ar trebui să rămână un domeniu strategic, controlat de stat, de ce să ne vindem cele mai profitabile companii?
Nu există companie privată sau fond de investiții cu disponibilitatea financiară de a investi în construirea unor hidrocentrale precum cele de la Porțile de Fier I și II, cele de la Vidraru, Bicaz, Stânca Costești, Răstolița, Izvorul Muntelui etc. Nu există nici măcar companii dispuse să plătească un cost real pentru aceste unități de producție.
Pe vremea când era președinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan a ales să subvenționeze din bani publici două companii aeriene străine în dauna companiei TAROM. În acest moment, moștenire a administrației Bolojan, pe aeroportul din Oradea zboară LOT, compania de stat a Poloniei, care este subvenționată de CJ Bihor pentru a putea zbura cu avioanele pe jumătate goale, și o companie din Republica Moldova, HiSky, al cărei zbor principal este spre București și retur, subvenționat, și acesta, de către CJ Bihor.
Până la apariția HiSky, TAROM, compania națională a României, efectua două zboruri pe zi București-Oradea și retur, fără a primi vreo subvenție de la CJ Bihor. Zbura în condiții de piață, pe bază de cerere și ofertă.
Doar că exista o cerere mai specială, a președintelui CJ Bihor, domnul Bolojan, care și-ar fi dorit o cursă care să plece dis-de-dimineață din Oradea și să se întoarcă seara. Tarom nu a putut oferi așa ceva, pentru că nu-și face cursele în funcție de un om și de programul lui. Cei de la HiSky, companie condusă de fostul director al Air Moldova, compania aeriană de stat a Moldovei, pe care a cam devalizat-o, aflându-se în cercetări penale și procese, au acceptat să-și ridice avionul din Oradea atunci când avea nevoie Bolojan și să-l pună la loc pe pistă atunci când Bolojan voia să revină acasă. Fanteziile cronologice ale domnului Bolojan costă CJ Bihor o grămadă de bani anual.
Sunt foarte multe contradicții în comportamentul și gândirea guvernanților noștri de azi.
Vor bani mai mulți la buget, dar vor să vândă pe mai nimic companiile care le aduc cei mai mulți bani. Vor să vândă sau să concesioneze pe aproape degeaba zăcăminte despre care tot ei spun că sunt super-profitabile. Vor să scape de managerul Hidroelectrica, pentru că nu ar fi fost desemnat conform cerințelor UE. Dar dacă omul aduce aproape un miliard de euro pe an la buget, ce ar putea UE să aibă împotrivă?
Subvenționăm compania aeriană de stat a Poloniei și compania aeriană a rakeților care au lăsat naționala de fotbal a României în Germania, după Euro 2024, dar urlăm că TAROM nu e profitabilă și ar trebui, eventual, desființată.
Se vorbește despre atacurile hibride venite din exteriorul țării, despre toți și alte ființe aproape fantastice, dar România n-a fost niciodată mai atacată din interior cum este astăzi.
Eu cred că n-ar trebui să cădem victime atacurilor hibride venite chiar din interiorul țării și al guvernului și că n-ar trebui să ne dăm energia și mai mult pe mâna unor companii din exterior. Pentru că, să nu uităm, OMV (Osterreichische Mineralölverwaltungs) s-a numit, la început, SMV- Sowjetische Mineralölverwaltung. Unde Sowjetische nu înseamnă nici capitalism, nici economie de piață”, susține Patrick André de Hillerin.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
