Îngrijorările privind dezinformarea și răspunsul autoritar al guvernului au adus democrația Moldovei în pragul colapsului. Moldova se află la o răscruce proverbială înaintea alegerilor parlamentare din septembrie, conform analistului american Darren Spinck, asociat al think tank-ului Henry Jackson Society, într-un articol publicat în revista National Interest.
Cu un sprijin de 32,5% în cele mai recente sondaje de opinie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la putere în Moldova, rămîne favorit. Totuși, un raport Reuters din iulie ridică îndoieli cu privire la capacitatea sa de a forma un guvern de coaliție cu oricare dintre celelalte partide de opoziție. O coaliție recent anunțată, formată din blocul pro-rus Comunist și Socialist și partidele Inima Moldovei și Viitorul Moldovei, ar putea depăși numărul de locuri al PAS în parlament.
Incertitudinea legată de formarea următorului guvern va avea, fără îndoială, implicații mai largi pentru traiectoria occidentală a Moldovei. Cu toate acestea, aceste alegeri nu se referă doar la orientarea Moldovei către Vest sau Est. Este vorba despre viziuni concurente asupra democrației. O viziune promovează un pluralism democratic mai mare și urmărirea de către Moldova a unei diplomații multi-vectoriale într-o lume multipolară. Cealaltă, modelată de liberalismul tehnocratic al Uniunii Europene, despre care oficialii administrației Trump au avertizat, tinde să confunde disidența cu lipsa de loialitate și riscă să suprime pluralismul legitim.
Provocările democratice ale Moldovei
Pe măsură ce sprijinul public pentru PAS continuă să scadă, președinta Moldovei, Maia Sandu, a avertizat asupra interferenței Rusiei în campanie, reflectînd preocupările exprimate anterior de administrația Biden. Totuși, unii se tem că această retorică ar putea servi drept pretext pentru amînarea alegerilor sau interzicerea participării anumitor candidați.
Aceste semnale de alarmă sunt deosebit de îngrijorătoare, avînd în vedere amploarea asistenței pentru democrație acordată de SUA Moldovei. În ciuda primirii a 38,9 milioane de dolari în ajutor din partea SUA pentru democrație, drepturile omului și guvernanță, performanța democratică a Moldovei a scăzut de la an la an în timpul mandatului Sandu, Economist Intelligence Unit (EIU) avertizînd că se apropie de statutul de regim hibrid. Diagnosticul EIU reflectă preocupări structurale mai profunde: Moldova restricționează tot mai mult libertățile fundamentale care stau la baza guvernanței democratice.
În Indicele Democrației publicat anual, EIU a evidențiat scorul deosebit de scăzut al Moldovei pentru cultura politică, reflectînd un sprijin public slab pentru normele democratice și o încredere limitată în instituții. Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre o eroziune globală mai largă a pluralismului democratic în timpul audierii sale de confirmare în Senat, citînd cazuri în care guverne occidentale cenzurează și, în unele cazuri, urmăresc penal opoziția politică.
Scăderea abruptă a sprijinului pentru partidul de la putere nu este surprinzătoare, avînd în vedere regresul democratic al Moldovei, inclusiv constrîngerile tot mai mari asupra libertății de exprimare, libertății religioase și activității opoziției politice. Sub pretextul combaterii „dezinformării”, guvernul a închis posturi de televiziune și radio afiliate figurilor din opoziție. Autoritățile au încercat, de asemenea, să interzică participarea candidaților la alegerile locale din cauza opiniilor pro-ruse ale partidelor lor, o decizie anulată în cele din urmă de Curtea Constituțională a Moldovei.
Cel mai recent, politicieni și activiști conservatori naționali europeni și americani, inclusiv un europarlamentar ceh, au fost respinși la intrarea în Moldova, unde plănuiau să participe la o conferință „Make Europe Great Again”. În mod ironic, un membru al echipei de planificare a politicilor Departamentului de Stat al SUA încurajase anterior o alianță a guvernelor conservatoare naționale pentru a reafirma suveranitatea împotriva presiunii globaliste, exact genul de mișcare pe care autoritățile moldovenești au suprimat-o.
Reprimarea disidenței s-a extins și în peisajul religios al Moldovei. Deși Constituția Moldovei garantează libertatea religioasă, experții avertizează că Chișinăul ar putea promova Mitropolia Basarabiei (o ramură a Bisericii Ortodoxe Romîne) dacă Biserica Ortodoxă Moldovenească (care se află sub Biserica Ortodoxă Rusă) este restricționată, o mișcare pe care Fundația Jamestown o numește o cale „pe ușa din spate” către aderarea la UE și NATO – una care ridică preocupări privind eroziunea libertății religioase.
Între timp, eforturile guvernului moldovean de a gestiona opoziția politică s-au concentrat în mare parte pe minimizarea influenței oligarhilor sancționați Ilan Shor și Vladimir Plahotniuc. Cu toate acestea, Chișinăul a folosit tot mai mult eticheta „pro-rus” ca un termen general pentru a discredita o gamă mai largă de grupuri de opoziție, inclusiv blocul Alternativa condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban.
Opțiunile de politică ale SUA în Moldova
Washingtonul se confruntă, de asemenea, cu un punct de inflexiune în urma alegerilor din Moldova.
Administrația Trump ar putea continua să urmeze vechiul manual al Washingtonului, susținînd partidul pro-european PAS al președintei Maia Sandu, în ciuda recunoașterii acesteia că partidul nu poate guverna fără a cîștiga o majoritate absolută – un rezultat extrem de improbabil, conform sondajelor actuale. O astfel de cale ar prelungi alinierea Casei Albe cu abordarea secretarului de stat al erei Biden, Antony Blinken, care a respins în mod obișnuit disidența democratică din Moldova ca fiind o interferență sponsorizată de Kremlin.
Totuși, președinta Moldovei, Sandu, a demonstrat că s-ar putea să nu fie un partener de încredere pentru Casa Albă în politica privind Ucraina, rupînd legăturile cu președintele Trump și deviind de la eforturile SUA de a media o soluție politică între Moscova și Kiev, aliniindu-se cu liderii europeni și insistînd că Ucraina și Europa au fost parte integrantă a discuțiilor summitului de la Anchorage.
Alternativ, Casa Albă poate pregăti o implicare constructivă cu oricare partide reușesc să formeze următorul guvern al Moldovei, concentrîndu-se pe promovarea intereselor naționale ale SUA, susținînd în același timp stabilitatea internă a Moldovei și echilibrînd stabilitatea regională mai largă cu toți vecinii săi. Aceasta va necesita ca administrația Trump să recunoască faptul că electoratul moldovean are preocupări serioase cu privire la traiectoria actuală a țării.
Conform unui sondaj din mai 2025 al International Republican Institute (IRI), 48% dintre cei chestionați consideră că Moldova se îndreaptă într-o direcție greșită. Același sondaj a constatat că 54% consideră neutralitatea țării drept cea mai bună cale către securitate, în timp ce cele mai presante trei preocupări menționate au fost costul vieții, salariile mici și corupția. Aceste preocupări sunt, totuși, adesea trecute cu vederea în cercurile de politică occidentale.
Cu toate acestea, a apărut un tipar în care orice deviere de la agenda pro-Bruxelles a alegătorilor este descrisă în mod reflex ca fiind pro-rusă. Acest tipar nu este unic pentru Moldova.
În România vecină, alegerile prezidențiale au fost anulate în decembrie 2024 pe fondul unor acuzații similare de amestec susținut de Kremlin. Ca răspuns, comitetul electoral central al României a descalificat un candidat naționalist de la votul reprogramat, determinîndu-l pe vicepreședintele SUA, JD Vance, să facă referire la „suspiciunile fragile” ale României pentru anularea alegerilor ca un semn al retragerii Europei de la valorile civilizaționale fundamentale.
Conform unui raport, administrația Trump a exclus ulterior România din programul de exceptare a vizelor SUA ca răspuns la votul anulat. Vicepreședintele Vance a avertizat recent ministrul de externe al Regatului Unit, David Lammy, că Occidentul urmează „o cale întunecată” spre pierderea libertății de exprimare prin cenzurarea opiniilor politice diferite(…)
Deși Moldova a beneficiat mult timp de asistența SUA, suspendarea recentă a programelor USAID, impunerea unui tarif reciproc de 25% și scrutinul sporit din partea oficialilor americani pentru comerț și investiții sugerează că Chișinăul nu ar trebui să se aștepte la continuarea relațiilor obișnuite. Administrația Trump este așteptată să prioritizeze reciprocitatea comercială, stabilitatea geopolitică și alinierea civilizațională(…)
Administrația Trump este bine poziționată pentru a aplica un nou test de turnesol pentru aliniamentele sale civilizaționale, unul care nu se bazează pe loialitatea ideologică oarbă față de Bruxelles. În schimb, prioritizează pluralismul, tradiția și libertățile civile. Această abordare marchează o recalibrare strategică deja în curs în relația Washingtonului cu Moldova.
„A treia cale” a Moldovei ar putea lua inspirație din Kazahstan, care a urmărit cu succes o politică externă multi-vectorială, menținînd legături comerciale și diplomatice constructive atît cu vecinii săi, cît și cu Occidentul, protejînd în același timp suveranitatea sa. În practică, Moldova ar putea imita această abordare prin negocierea unor acorduri comerciale echilibrate pentru a aborda stagnarea economică, protejînd în același timp tradițiile sale culturale și religioase(…)
În multe privințe, Moldova devine un stat de frontieră între două viziuni concurente ale democrației secolului XXI: una bazată pe suveranitate, tradiție și guvernanță pragmatică, așa cum este imaginată de administrația Trump, și cealaltă ancorată în liberalismul tehnocratic, îmbrățișat de Bruxelles.
Dar pentru moldoveni, miza este mai profundă decît simpla aliniere geopolitică. Ei se confruntă cu o alegere civilizațională privind viitorul țării lor. O cale continuă excesele retorice ale erei Biden, unde fiecare alegere sau dispută a fost prezentată ca o bătălie între democrație și autocrație sau, după cum a spus un comentator, „o alegere binară între integrarea europeană și regres”.
Calea alternativă invită la o revenire la valorile liberale clasice: libertatea de exprimare, competiția democratică și libertatea religioasă, înainte ca aceste principii să se erodeze iremediabil.
Alegerea primei variante înseamnă legarea Chișinăului exclusiv de Bruxelles, prioritizînd stabilitatea tehnocratică a UE în detrimentul diversității democratice autentice. Îmbrățișarea celei de-a doua ar poziționa mai bine Moldova pentru a aprofunda relația cu administrația Trump, urmărind în același timp o politică comercială multi-vectorială care ar putea ajuta țara să iasă din stagnare. (Traducere și adaptare B.T.I.)
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
