Asociația Noua Dreaptă și Partidul SOS România au anunțat că organizează, în data de 2 septembrie 2025, o adunare publică împotriva lucrătorilor imigranți din România. Inițial, Primăria Capitalei a dat aviz pentru această adunare, însă avizul a fost retras, ulterior, la presiunea opiniei publice, a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și a social-democraților.
Stelian Bujduveanu, primarul intermar al Capitalei, a transmis că a anulat avizul pentru protestul organizat de Noua Dreaptă în București.
„Capitala nu va deveni scena radicalismului. Am anulat avizul pentru protestul anunțat pe 2 septembrie. Nu voi permite ca Bucureștiul să fie folosit ca scenă pentru ură și dezbinare. Dreptul la protest este garantat și va fi respectat de fiecare dată, dar nimeni nu are voie să calce în picioare legea și să otrăvească societatea cu mesaje extremiste”, a transmis primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu.Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a cerut Primăriei Capitalei să revoce aprobarea pe care a eliberat-o pentru organizatorii adunării publice de marți, 2 septembrie 2025, împotriva lucrătorilor imigranți, precizând că avizul nu respectă Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 1965, la care România a devenit membră în 1970.
- Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook: „A fost nevoie de reacția fermă a opiniei publice și a PSD pentru stoparea unui eveniment care ar fi încălcat flagrant cele mai elementare drepturi ale omului, într-o capitală europeană, în secolul 21!”
„Să tragem câteva concluzii importante”
În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura – membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – care ar fi fost riscul major pentru România, dacă acest protest nu ar fi fost anulat și a specificat, totodată, că trebuie trase mai multe concluzii din toată această situație care, în cele din urmă, a fost rezolvată.
„Cred că este o situație din care trebuie să tragem câteva concluzii importante, mai ales în contextul lucrătorilor străini aflați pe teritoriul României.
Articolul 9 din Legea 60/1991 precizează ce tip de adunări publice sunt interzise și, ca să avem o abordare foarte clară, voi reda textul articolului:
«Sunt interzise adunările publice prin care se urmărește:
- propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, șovină sau ale oricăror organizații terorist-diversioniste, defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la ură națională sau religioasă, incitarea la discriminare, la violență publică și la manifestări obscene, contrare bunelor moravuri;
- organizarea unei lovituri de stat sau altei acțiuni contrare siguranței naționale;
- încălcarea ordinii, siguranței sau moralității publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor ori punerea în pericol a sănătății acestora».
În contextul în care discutăm, a fost menționată OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, dar și art. 369 – incitarea la violență, ură sau discriminare – din Codul penal”, a explicat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.
România este parte a unor tratate internaționale privind drepturile omului, a mai declarat Cristian Jura pentru Gândul, iar Constituția este foarte clară din acest punct de vedere.
Aprobarea unui astfel de protest controversat ar fi pus România în fața unui risc major.
„Și, nu în ultimul rând, nu trebuie să uităm de tratatele privind drepturile omului la care România este parte.
Constituția României precizează cu multă claritate la articolul 20 alin. (2) următoarele: «Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile».
Vorbim de o veritabilă supremație a normelor privind drepturile fundamentale ale omului, care se aplică cu prioritate.
În situația în care nu s-ar fi anulat adunarea publică, unul dintre riscurile majore era ca România să încalce unul dintre cele mai importante tratate internaționale privind drepturile omului, este vorba despre Convenția Internațională din 21 decembrie 1965 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, la care România este parte încă din anul 1970.
A fost o situație la limită pe care Primăria Municipiului București a soluționat-o prin anularea avizului pentru protestul planificat pe 2 septembrie.
Cu certitudine, astfel de situații pot fi evitate pe viitor. Dacă se analizează cu atenție «scopul adunării publice» și se coroborează normele legii cadru, Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, cu legislația specială cred că astfel de situații pot fi evitate”, a încheiat Cristian Jura, membru CNCD, în exclusivitate pentru Gândul.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
