Premierul Ilie Bolojan ar putea să demisioneze în funcție de evoluția măsurilor de austeritate pe care încearcă să le implementeze. În următoarele săptămâni, va urma decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților, iar Guvernul va trebui să decidă cum va fi reforma din administrația publică locală. O eventuală demisie a premierului ar trimite România într-o criză politică și ar pune în pericol actuala majoritate parlamentară.
Amenințările cu demisia
Ilie Bolojan este foarte nemulțumit că actuala coaliție de guvernare nu i-a acceptat proiectul privind reforma din administrația publică locală și a amenințat direct cu demisia. Premierul nu s-a înțeles cu PSD și UDMR în privința reducerii posturilor din primării, iar proiectul nu a mai fost depus. Nici discuțiile cu Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, nu au deblocat această reformă și nu este clar care va fi viitorul administrației publice locale. PSD a venit cu o altă reformă, ce ar implica o reducere a posturilor de doar 25%, nu 40% cât a propus Bolojan.
Liberalul le-a spus partenerilor din coaliție că ar trebui să-și găsească un alt premier dacă nu se reduc posturilor. Astfel, această reformă este esențială pentru mandatul lui Bolojan, care de fiecare dată s-a făcut remarcat prin concedieri.
Liderii PSD i-au transmis premierului că dialogul este fundamental pentru funcționarea unei coaliții de guvernare, dar indiferent de decizia șefului Guvernului, nimeni nu este de neînlocuit. Social-democrații arată că vor dialog, nu decizii impuse de actualul premier, însă sunt pregătiți să guverneze și cu un nou premier.
„Joaca cu demisia afectează puternic credibilitatea României. (…) Ilie Bolojan trebuie să lase orgoliul, să înțeleagă nevoia de dialog democratic dar și criticile adresate, poate prea direct, inclusiv de către președintele Nicușor Dan. În același timp, chiar dacă nu ne dorim o demisie a premierului, România nu stă într-un singur om. Nu există politician providențial. Avem nevoie de un guvern care abordează subiectele cu seriozitate și profesionalism și vine cu soluții reale pentru dezvoltarea României, nu doar tăieri decise fără studii de impact”, a spus Victor Negrescu, europarlamentar PSD, despre amenințările lui Bolojan cu demisia.
„Nu există persoane care să fie deținătoare adevărului absolut și nu s-a născut nimeni care să aibă caracteristici de Mesia înnăscut. De aceea trebuie să învățăm că dialogul într-o Coaliție formată din patru partide și minorități trebuie să fie principalul mod colaborare”, a declarat și Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD.
În coaliția de guvernare continuă negocierile privind reducerea posturilor din primării și în următoarele zile am putea să avem proiectul final. Se discută despre o reducere de 25-20% a posturilor. Ilie Bolojan s-a arătat nemulțumit de o reducere de doar 25% din numărul total, precizând că ar fi insuficientă și impactul economic nu ar fi unul semnificativ pentru a ajuta la reducerea deficitului bugetar.
„O reducere de 25% a posturilor din administrație nu ar afecta nici un post efectiv ocupat (…) Avem deci 32.000 de posturi vacante sau neocupate, deci dacă reduci cu 25% nu afectezi nimic, pentru că desființezi posturi care nu există, n-au fost înființate”, a spus premierul, în urmă cu o săptămână.
CCR, marele obstacol pentru Bolojan
Guvernul Bolojan și-a asumat un proiect privind reforma pensiilor magistraților, care va crește vârsta de pensionare și va reduce valoarea pensiilor speciale. Proiectul a fost adoptat de Parlament pentru că nu s-a depus nicio moțiune de cenzură după asumarea răspunderii, însă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a sesizat Curtea Constituțională (CCR) referitor la acest proiect.
„Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, spune ICCJ.
Curtea Constituțională se va pronunța pe 24 septembrie, după ce în trecut a respins multe reforme care creșteau vârsta de pensionare a magistraților sau reduceau pensiile speciale. Premierul a precizat că acest Guvern nu va mai avea legitimitate dacă această reformă va fi respinsă de CCR.
„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a declarat Ilie Bolojan.
Din declarația acestuia reiese că ar putea să-și dea demisia dacă CCR îi va respinge reforma. În orice caz, reforma pregătită de Bolojan este parte importantă din PNRR-ul României și dacă nu va trece, se vor pierde multe sute de milioane de euro. Comisia Europeană nu mai este dispusă să tolereze beneficiile nejustificate ale magistraților din România, care se pensionează cu 20 de ani mai devreme decât magistrații din toate celelalte state UE.
Președintele Nicușor Dan l-a abandonat pe Ilie Bolojan în fața acestei reforme, luându-le apărarea magistraților. Președintele a spus că magistrații din România muncesc de 2-3 ori mai mult decât magistrații din alte state UE, ceea ce este o afirmație falsă. Nicio statistică nu arată asta, niciun studiu, iar magistrații din România nu lucrează 16 sau 24 de ore/zi, în timp ce francezii sau germanii doar 8 ore/zi.
„Eu am solicitat 15 ani în loc de 10 ani, pentru că spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, zisă specială, magistrații din România chiar au muncit mult mai mult decât omologi lor din țări europene”, a declarat Nicușor Dan.
Bolojan voia ca vârsta de pensionare pentru magistrați să crească treptat în următorii 10 ani, iar președintele a prelungit perioada până la 15 ani. Un alt cadou făcut magistraților, ceea ce l-a nemulțumit pe premier.
Bolojan rezistă după 4 moțiuni, dar descoperă un PSD ostil
Opoziția a depus 4 moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, încercând să oprească 4 proiecte. Singurul proiect pe care opoziția nu l-a contestat a fost cel referitor la reforma pensiilor speciale din magistratură.
Ilie Bolojan s-a salvat de cele 4 moțiuni de cenzură, însă faptul că PSD s-a abținut de la vot e un semnal pentru premier. PSD-iștii nu mai sunt dispuși să garanteze pentru orice reformă introdusă de Bolojan, mai ales că Sorin Grindeanu va trebui să se prezinte la Congres și să dea explicații în fața colegilor săi. Grindeanu va trebui să demonstreze că poate să-l controleze pe Bolojan pentru a câștiga Congresul, iar această situație va pune în pericol viitorul coaliției de guvernare.
La dezbaterea pentru cele 4 moțiuni de cenzură, Grindeanu l-a criticat discret pe Bolojan, fără să-i menționeze numele:
„Țara nu se conduce cu foarfeca și toporul în mâini! Dacă reduci totul la cifre reci și concedieri, vei avea în final mai puțină economie și mai multă suferință. Austeritatea aplicată fără discernământ va duce România în recesiune”.
Viitorul guvernului Bolojan nu depinde de moțiunile de cenzură, cât depinde de reformele pe care vrea să le implementeze premierul și de lupta pentru putere din PSD. Blocarea unor reforme, precum cea din administrația publică locală și pensiile speciale ale magistraților, ar putea să-l determine pe Ilie Bolojan să renunțe la funcția de premier, mai ales dacă PSD va deveni tot mai ostil și critic.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
