UPDATE VIDEO Prima dintre cele patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului a picat. Dezbaterile continuă

UPDATE, ORA 15.33

Prima moţiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan, pe sănătate, depusă în urma angajării răspunderii pe pachetul doi, a fost respinsă de Parlament, cu 108 voturi pentru şi un vot contra. Parlamentarii Puterii au asigurat cvorumul însă nu şi-au exprimat votul.

Din numărul total de parlamentari, 464, au fost prezenţi 392 de deputaţi şi senatori. Au votat pentru moţiunea de cenzură 108 parlamentari şi un parlamentar a votat împotrivă.

Parlamentarii din Coaliţia de guvernare au asigurat cvorumul însă nu au votat, în plenul comun.

UPDATE, ORA 14.58

Votul privind prima moţiune de cenzură dezbătută duminică, în Parlament, cea pentru sănătate, s-a blocat timp ce minute bune, după ce reprezentanţii AUR au solicitat ca, înainte de vot, să se facă apel nominal al fiecărui parlamentar, pentru a se stabili dacă există cvorum.

Deputatul AUR Mihai Adrian Enache a solicitat preşedintelui de şedinţă să facă apel nominal, înainte de votul privind moţiunea vizând  reforma sistemului sanitar, pentru a se stabili dacă există cvorum.

Preşedintele de şedinţă a amintit că votul moţiunii de cenzură se face prin prezenţă fizică.

„Cvorumul se verifică la vot”, a argumentat preşedintele de şedinţă, reprezentantul AUR insistând pentru ca apelul nominal să se facă.

UPDATE, ORA 14,26

George Simion insistă că moțiunile de cenzură nu pot fi votate azi, din lipsă de cvorum

Potrivit Hotnews, George Simion a insistat de la tribuna Parlamentului că nu există cvorum pentru votul moțiunilor de cenzură:

• Ați ales să călcați în picioare voința poporului român și să vă baricadați în spatele unei majorități. Pentru ce era nevoie, domnule Bolojan, să vă asumați de 5 ori răspunderea? De 5 ori. 5 asumări de răspundere. Parlamentul e în sesiune ordinară, puteați respecta procedura parlamentară.
• Nu faceți nicio reformă, doar vă jucați de-a reforma. Creșteți taxe și scădeți încasările la stat. Ministrul vostru de finanțe are firme care nu-și declară bilanțul, nu-și plătesc datoriile la stat. Antreprenorii, în viața reală, își restrâng activitatea sau o închid. Am auzit aici, de la domnul Grindeanu, spunându-se că noi suntem cu privilegiații, nu cu poporul. Domnule Grindeanu, asta e exact ce acuzăm în moțiunile de cenzură, că nu tăiați de la privilegiați, ci tăiați de la oamenii mici, pe când sinecurile și pilele le mențineți și mimați reformele.
• Preferați să vă salvați pe voi, după cum vă salvați astăzi de acest vot pentru a nu da față în față cu poporul român. Mai devreme sau mai târziu, acest lucru este inevitabil. Vă sugerez să părăsiți barca cât mai curând.

UPDATE, ORA 14.15

Sorin Grindeanu: „PSD nu va vota nicio moțiune, pentru că refuzăm haosul”

• Mi-aș fi dorit ca românii să nu-i vadă astăzi pe cei de la AUR cum strigă refrenul de toamnă cu „Jos Guvernul”. Mi-aș fi dorit ca astăzi să cinstim memoria lui Avram Iancu. Din păcate, demnitatea națională a ajuns azi să fie speculată politic de formațiuni care sapă adânc tocmai la unitatea acestei moțiuni.
• PSD respinge toate moțiunile AUR. PSD nu va vota nicio moțiune, pentru că refuzăm haosul. Nu avem nevoie de circ. Aceste moțiuni sunt doar un exercițiu de pură demagogie.
• Vă opuneți ca spitalele private bogate să plătească când tranferă un pacient bolnav, nejustificat, la stat. Asta înseamnă să fii ipocrit și să urmezi doar interesele unor sponsori politici, fie ei și de AUR. Vă opuneți din greu să reducem numărul membrilor din Consiliile de Administrații.
• AUR este doar un cameleon politic perfect capabil să se contrazică azi cu ce a spus ieri doar ca să demonstreze întotdeauna că e contra. Voi credeți că a fi contra înseamnă să fii antisistem. Astăzi vom respinge moțiunile AUR.
• PSD nu va acoperi inepția și lipsa de performanță. Standardul nostru este simplu și onest: vrem o reformă reală, una care să aducă pentru români locuri de muncă bine plătite.
• PSD nu a intrat în această coaliție ca să tacă, ci pentru a da echilibru și a opri excesele. Țara nu se conduce cu foarfeca și toporul în mâini.
• Nu merge cu ultimatumuri și amenințări cu PSD. Nu guvernăm cu pistolul la tâmplă. Vom continua să spunem că România are nevoie de o direcție clară, nu ne speriem și nu ne lăsăm șantajați.
• Săptămâna viitoare, PSD va prezenta public programul de relansare economică a României. Aceasta este busola noastră economică și politică pentru lunile care urmează. Invit partenerii de guvernare să sprijine acest proiect.
• Dacă în următoarele luni nu se văd roadele a ceea ce votăm astăzi, atunci vom corecta cursul. Trebuie să demonstrăm că România poate atrage investiții de peste tot, dacă vrem ca această coaliție să reziste.

UPDATE, ORA 13.56

Ilie Bolojan a vorbit în Parlament despre moțiunea de cenzură pe sănătate:

• Legat de cele patru moțiuni: clasa politică din România se va împărți azi între cei care vor să reformeze și cei care trag de timp. Nu avem timp de pierdut. Avem un pachet de reforme, ele reprezintă pași importanți ai schimbării. Am citit moțiunile. Am respect pentru orice opinie, dar unele arată lipsă de logică și înțelegere a intereselor țării noastre. Nu mai blocați munca Guvernului cu moțiuni de tip Cațavencu.
• Despre moțiunea pe sănătate: Este o reformă care pune pacientul pe primul loc. Semnatarii moțiunii se opun reformei sănătății. Criticile par mai degrabă critici de dragul criticilor.
• În moțiune sunt șapte motive pentru care reforma nu e bună. Eu Vă dau șapte motive pentru care să susțineți reforma: creșterea accesului la servicii medicale, eliminăm numirile fără concurs, aducem mai multă transparență, plata mai corectă pentru medicii de familie, se schimbă mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative, responsabilizăm spitalele private și fondurile din spitale vor fi folosite eficient.
• Parlamentarii opoziției au vrut doar să bifeze un exercițiu politic, vă rog să respingeți această moțiune.

UPDATE, ORA 13.21

Ședința comună a Camerei Deputaților și Parlamentului a început. Conform votului electronic, prezenți la ședință sunt peste 240 de parlamentari, ceea ce înseamnă că ședința are cvorum.

Deși ședința a început, parlamentarii opozitiei nu au intrat în plen.

UPDATE, ORA 13.15

Preşedintele AUR, George Simion anunţă că iniţiatorii moţiunilor de cenzură programate a fi dezbătute duminică nu vor intra în sala de şedinţe a Legislativului. „Lăsaţi votul pentru luni”, este apelul lui Simion către partidele din coaliţia aflată la guvernare.

George Simion afirmă că „un vot într-o zi de duminică nu înseamnă respect” şi anunţă că parlamentarii partidelor suveraniste nu vor intra în sala de şedinţe pentru dezbaterea şi votul privind moţiunile. El cere constatarea lipsei de cvorum şi suspendarea şedinţelor până luni.

Simion admite că organizarea duminică a şedinţei nu reprezintă o încălcare a regulamentului de funcţionare a Parlamentului, însă vrea ca moţiunile să fie dezbătute.

„Buni, răi, şchiopi chiori, cum om fi noi, cum ne fac ei în toate felurile, reprezentăm trei partide de opoziţie. Am înaintat patru moţiuni de cenzură şi ne aşteptăm ca vocea opoziţiei să fie auzită”, a afirmat Simion, potrivit news.ro.

„Nu le boicotăm, suntem aici şi cerem vot luni, aşa, cum este normal. Noi suntem prezenţi în integralitate şi astăzi, şi mâine, nu plecăm nicăieri, nu ne ducem în bar”, a spus Simion.

ŞTIREA INIŢIALĂ

Plenul comun al Parlamentului dezbate şi votează, duminică, cele patru moţiuni de cenzură depuse de AUR, S.O.S România şi POT la adresa Guvernului Ilie Bolojan, în urma angajării răspunderii pe cinci proiecte de lege care cuprind măsurile din pachetul doi de reformă. Opoziţia a decis să nu depună moţiune de cenzură pe proiectul privind pensionarea magistraţilor. Şansele ca moţiunile să fie adoptate şi guvernul să fie demis sunt mici, în condiţiile în care Opoziţiei îi lipsesc peste 100 de voturi.

Joi, moţiunile de cenzură depuse de Opoziţie au fost citite în plenul comun, urmând ca duminică să aibă loc dezbaterea lor şi votul.

Cele patru moţiuni depuse de AUR, S.O.S România şi POT se intitulează: „Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar şi pentru România!”, „Opriţi politizarea companiilor publice. Opriţi batjocorirea proprietăţii statului!”, „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE şi ANCOM continuă să fie instituţii corupte, incompetente şi rău-voitoare, captive clientelei politice şi lipsite de guvernanţă profesionistă” şi „Opriţi sărăcirea românilor! Tăiaţi de la voi, nu de la ei!”.

Potrivit procedurii, pentru fiecare moţiune de cenzură se va organiza o şedinţă de plen comun. Moţiunea va fi citită din nou, în plen şi va urma dezbaterea şi votul. Ulterior, va începe o nouă şedinţă de plen, pentru următoarea moţiune, până la epuizarea celor patru moţiuni.

Pentru a fi adoptate, moţiunile au nevoie de 233 de voturi favorabile. Coaliţia de guvernare formată din PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile naţionale, are, în acest moment, 311 parlamentari în timp ce Opoziţia formată din AUR, S.O.S România şi POT are doar 119 parlamentari.

Neafiliaţii din Parlament numără 34 de membri , 17 la Camera Deputaţilor şi 6 la Senat, plul noul grup nou format, Pace- Întâi România, care are 11 membri.

Pentru a trece moţiunile de cenzură, este nevoie de 233 de voturi, astfel că opoziţiei îi lipsesc peste 100 de voturi ca demersul să reuşească. Dacă moţiunile de cenzură sunt respinse, proiectele de lege se consideră adoptate, însă Opoziţia mai are o şansă, atacarea lor la CCR, notează news.ro.

După votul din Parlament, în cazul în care moţiunile de cenzură sunt respinse, Opoziţia mai are posibilitatea să le atace la Curtea Constituţională.

Singurul proiect pe care Opoziţia nu a depus moţiune de cenzură este cel privind pensiile magistraţilor. Cu toate acestea, proiectul nu va ajunge la promulgare, deoarece Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională cu privire la legea prin care sunt modificate condiţiile de pensionare pentru magistraţi, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.

Argumentele ICCJ se referă la încălcarea prevederilor din Constituţie referitoare la principiul statului de drept şi a articolelor privind condiţiile în care Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege.

Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.

Premierul Ilie Bolojan declara, după depunerea moţiunilor de cenzură, că ”stabilitatea din coaliţie se va vedea la finalul săptămânii”.

”Dacă vor fi depuse moţiuni de cenzură, se va vedea cum funcţionează această coaliţie în Parlament”, preciza el.

Guvernul şi-a asumat luni seară, în Parlament, răspunderea pe fiecare dintre cele cinci legi cuprinse în al doilea pachet de măsuri pregătite pentru reducerea deficitului bugetar.

Pachetul doi de măsuri fiscal pentru reducerea deficitului cuprinde măsuri pe cinci segmente – pensiile magistraţilor, sănătate, companiile de stat, companiile autofinanţate – ASF, ANCOM şi ANRE şi componenta de fiscalitate-insolvenţă.

O restanţă a acestui pachet este reforma administraţiei, unde nu s-a ajuns la un acord în coaliţie.

Ce cuprind proiectele din pachetul doi, pe care şi-a angajat Guvernul răspunderea în Parlament şi care sunt contestate de opoziţie

– Primul proiect de lege a fost cel privind pensiile magistaţilor. Premierul Bolojan declara că acesta ”rezolvă două dintre cele trei probleme majore care ţin de partea de eficienţă şi de echitate a acestui domeniu, respectând independenţa justiţiei”.

Prima dintre ele este vârsta de pensionare. ”Acest proiect prelungeşte vârsta de pensionare la vârsta standard, deci până la 65 de ani, şi acordă o perioadă tranzitorie, în aşa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani”, a precizat premierul Bolojan.

Cel de al doilea aspect cuprins în proiect este valoarea pensiei în magistratură. ”În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăşi 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce, oricum, este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă şi mai apropiată de realitate”, a precizat premierul.

– Al doilea pachet legislativ este cel pentru sănătate. Ministrul Sănătăţii declara că acesta ”vine să reaşeze multe componente importante din sistemul de sănătate”.

Principalele modificări aduse se referă la reorientarea pacienţilor din zona de spitalizare continuă în zona de medicină primară şi medicină de ambulatoriu de specialitate.

O altă modificare importantă se referă la regândirea indicatorilor de performanţă şi de reevaluare anuală pentru managerii unităţilor sanitare, dar şi pentru mpdul de ocupare a funcţiilor de conducere pentru secţiile clinice din spitalele publice din România. O altă modificare importantă se referă la medicina primară, şi anume modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de medicină de familie, în sensul în care, până în anul 2027, 20% din bugetul alocat se va duce pentru plata per capita, iar 80% din buget va fi decontat în funcţie de numărul de servicii pe care medicii de familie le decontează şi le raportează în sistemul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Proiectul se referă şi la modul în care se alocă influenţele salariale în unităţile sanitare publice. Acestea vor fi alocate direct proporţional cu numărul de servicii şi cu metodologia criteriilor de performanţă, care va fi elaborată prin Hotărâre de Guvern.

– Proiectul privind reforma în companiile de stat cuprinde modificări la Legea 109, pentru a aduce la realitatea societăţii româneşti de astăzi indicatori de performanţă şi mai ales remuneraţiile pe care le primesc astăzi cei care sunt în consiliile de administraţie, membrii executivi-neexecutivi, inclusiv a managementului companiilor”, anunţa secretarul general al Guvernului, Radu Oprea.

Proiectul prevede o reaşezare între ponderea indicatorilor financiari şi indicatorilor nefinanciari. Astfel, indicatorii de performanţă îşi schimbă ponderile, 50-75% indicatorii de performanţă financiari şi 25-50% cei nefinanciari.

Proiectul prevede, de asemenea, scăderea numărului de membri în consiliile de administraţie, de la şapte la cinci, de la cinci la trei şi, de asemenea, reducerea indemnizaţiilor în procente semnificative.

– Un alt  proiect este proiectul de lege care vizează reforma fiscală, a insolvenţei.

”România face un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie şi octombrie cu bine. E un pas extrem de important pentru a depăşi această perioadă economică dificilă prin care trecem. Foarte multe din prevederile acestui pachet erau lucruri care fie erau asumate în PNRR, în varianta iniţială acum patru ani, dar angajamente care nu au fost duse la bun sfârşit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, de insolvenţă, de modul în care tratăm şi respectăm contribuabilii, reguli noi în privinţa colectării ANAF”, a explicat ministrul Finanţelor prevederile din acest proiect.

El a explicat că pachetul 2 ”reuşeşte să rezolve nişte probleme structurale legate de modul în care colectăm bani publici, de modul în care tratăm firmele în insolvenţă, de modul în care tratăm eşalonările, regândim eşalonările la nivelul ANAF-ului, astfel încât să fie corecte”.

O măsură foarte importantă este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companii româneşti şi companii străine, le trata pe toate la fel. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaţionale care sunt sensibile, vorbim de cheltuieli de management, vorbim de consultanţă, vorbim de proprietate intelectuală, şi atrage atenţia asupra unei mai bune monitorizări a acestor cheltuieli”, a explicat Nazare.

– Al patrulea proiect, prezentat de şeful Cancelariei, Mihai Jurca, s-a referit la reforma autorităţilor de reglementare.

”Vine cu trei propuneri destul de simple. Până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE şi ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate şi cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri”, a precizat Jurca.

De asemenea, se impune reducerea indemnizaţiilor conducerii acestor structuri cu 30% şi tot cu 30% a indemnizaţiilor şi a salariilor personalului.

Această propunere va trebui făcută până în data de 30 octombrie. O ultimă măsură pe care legea o prevede este stabilirea unui cuantum maxim pentru bonusurile pe care conducerile companiilor le pot oferi.

”Stabilim un cuantum de maxim două salarii brute pentru aceste bonusuri şi, sigur, ele se pot şi se vor acorda în situaţia atingerii unor indicatori de performanţă şi în situaţia în care există condiţii bugetare corecte la nivel naţional”, a mai declarat Mihai Jurca.

CE PREVEDE CONSTITUŢIA CU PRIVIRE LA  ASUMAREA RĂSPUNDERII GUVERNULUI

Angajarea răspunderii Guvernului este reglementată de ARTICOLUL 114 din Constituţia României:

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News