UPDATE, ORA 13.05
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, declară, după ce agenţia Moody’s a reconfirmat ratingul suveran al României la ”Baa3” şi perspectiva negativă, că decizia este o nouă confirmare a faptului că Guvernul României a luat măsurile corecte pentru a stabiliza traiectoria fiscal-bugetară a ţării şi ”ne dă încredere că putem depăşi această perioadă dificilă”. Acesta precizează că autorităţile rămân ferm angajate să asigure stabilitatea finanţelor publice şi reducerea graduală a deficitului.
„Decizia Moody’s este o nouă confirmare a faptului că Guvernul României a luat măsurile corecte pentru a stabiliza traiectoria fiscal-bugetară a ţării noastre şi ne dă încredere că putem depăşi această perioadă dificilă împreună cu partenerii interni şi externi. În acelaşi timp, această traiectorie nu este lipsită de provocări. Menţinerea încrederii investitorilor şi a partenerilor internaţionali depinde de consecvenţa şi eficienţa cu care vom continua implementarea reformelor. De aceea, rămânem ferm angajaţi să asigurăm stabilitatea finanţelor publice şi reducerea graduală a deficitului, pentru a consolida rezilienţa economiei româneşti dar şi pentru a pune bazele unei creşteri economice sǎnǎtoase a României.”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Agenţia Moody’s a reconfirmat vineri, 12 septembrie 2025, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung şi P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum şi perspectiva negativă.
Reconfirmarea ratingului este susţinută de potenţialul solid de creştere al economiei şi de nivelurile ridicate de venit în comparaţie cu ţările din aceeaşi categorie de rating. În acelaşi timp, profilul de credit al României este constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscul de tip eveniment, determinată de expunerea sa ridicată la riscul geopolitic din cauza proximităţii războiului din Ucraina.
”Decizia Moody’s de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambiţios de consolidare fiscală al Guvernului României. Măsurile fiscale adoptate de Guvern în iulie şi septembrie 2025 au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României în raport cu aşteptările agenţiei la momentul modificării perspectivei din luna martie”, arată Ministerul Finanţelor.
Potrivit Moody’s măsurile de consolidare combinate depăşesc 3% din PIB în 2025 şi 2026, principalele contribuţii fiind aduse de creşterea taxei pe valoarea adăugată şi menţinerea îngheţării salariilor şi pensiilor din sectorul public.
ŞTIREA INIŢIALĂ
După ce Fitch și Standard and Poor’s (S&P) au menținut România în categoria investițională, chiar dacă la un pas de coșul de gunoi (junk), a venit rândul Moody’s, ultima componentă a tripletei de agenții de rating din top, să ia aceeași decizie. Este o veste bună pentru români și pentru guvern, care ar trebui să reușească să se împrumute la costuri măcar stabile.
Moody’s confirmă ratingul suveran Baa3 cu perspectivă negativă conferit României, invocând, la părțile pozitive, ca și celelalte două agenții mari, măsurile luate de Guvern în sensul reducerii deficitului bugetar.
„Decizia de a menține perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambițios de consolidare fiscală al guvernului. Măsurile fiscale adoptate de guvern în iulie și septembrie anul acesta au îmbunătățit semnificativ perspectivele fiscale ale României în raport cu așteptările noastre, când perspectiva a fost schimbată de la stabilă la negativă în martie anul acesta. Măsurile de consolidare combinate depășesc 3% din PIB în 2025 și 2026, creșterile taxei pe valoarea adăugată și indexarea înghețărilor salariilor și pensiilor din sectorul public fiind principalii contribuitori.”, notează cei de la Moody’s, potrivit economica.net.
România are ratingul suveran Baa3, care este ultima treaptă din categoria „investment grade” la Moody’s cu perspectivă negativă. La ultima analiză care a implicat și retrogradarea perspectivei Moody’s și-a motivat decizia prin deficit bugetar ridicat, creșterea datoriei publice (până în 2026-2028 este prognozat ca nivelul acesteia să ajungă la 59-62-68% din PIB, în funcție de scenariul aplicat) și creșterea costurilor cu dobânzile guvernamentale.
Redăm în continuare cele mai importante aspecte din comunicatul Moody’s:
-Cu toate acestea, rămân riscuri semnificative de implementare, legate de menținerea sprijinului politic pentru program, asigurarea disciplinei de cheltuieli și atingerea obiectivelor de creștere a veniturilor, precum și de riscul ca impactul negativ asupra creșterii al pachetului să submineze efortul de consolidare fiscală.
– Confirmarea ratingurilor Baa3 ale României este susținută de potențialul solid de creștere al economiei și de nivelurile sale ridicate de avere în comparație cu țările conexe. În același timp, profilul de credit al României este constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscul de evenimente, determinată de expunerea sa ridicată la riscul geopolitic din cauza proximității războiului din Ucraina (Ca stabil).
– Plafoanele pe termen lung ale României în monedă locală și străină rămân neschimbate la A2. Diferența de patru trepte dintre plafonul monedei locale și ratingul suveran reflectă o amprentă moderată a guvernului în economie, o predictibilitate moderată a acțiunilor guvernamentale și fiabilitatea instituțiilor cheie, precum și riscuri moderate de vulnerabilitate politică și externă. În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE, Aaa stabil), politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt supuse unor evaluări periodice efectuate de Comisia Europeană, iar interconectarea puternică prin legături comerciale și de investiții minimizează riscul restricțiilor de transfer și convertibilitate, în opinia noastră.
– În luna martie a acestui an, am modificat perspectiva privind România la negativă pentru a reflecta riscul ca, în absența adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, soliditatea fiscală a României să slăbească semnificativ în anii următori. La momentul respectiv, ne așteptam ca datoria să depășească 70% din PIB până la sfârșitul anilor 2020, în creștere de la aproximativ 50% în 2023. Aceasta a reflectat în principal un deficit fiscal care a atins 9,3% din PIB la sfârșitul anului 2024 și despre care ne așteptam apoi să scadă doar treptat în anii următori.
– Parlamentul României a adoptat în iulie un pachet semnificativ de consolidare fiscală, cu măsuri care totalizează 0,6% din PIB în 2025 și aproximativ încă 2,4% din PIB în 2026, determinate în principal de creșterile TVA și înghețarea indexării pensiilor și a salariilor din sectorul public în 2026. Un pachet suplimentar care vizează atât măsuri fiscale, cum ar fi creșterea impozitelor pe proprietate, cât și măsuri de îmbunătățire a funcționării administrației publice și a întreprinderilor de stat au fost adoptate la începutul lunii septembrie.
– Acest lucru ne-a determinat să revizuim previziunile noastre privind deficitul pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% așteptat în martie anul acesta, ipoteza unei reduceri suplimentare a deficitului în 2027 și ulterior ne conduce acum la o stabilizare a datoriei în cele din urmă la aproximativ 65% din PIB. Măsurile adoptate deschid calea către limitarea creșterii poverii datoriei publice, menținând soliditatea fiscală a României și profilul general de credit în conformitate cu cele ale colegilor săi cu rating Baa3.
-Afirmarea ratingurilor Baa3 ale României este susținută de potențialul solid de creștere al economiei, precum și de nivelurile sale relativ ridicate de bogăție, care stau la baza puterii economice a țării. În contextul acestor puncte forte, provocările din anumite domenii, cum ar fi controlul corupției și eficacitatea politicii fiscale, lasă puterea instituțiilor și a guvernării țării noastre oarecum mai slabă decât cea a altor țări cu rating similar.
– Profilul de credit al României este, de asemenea, constrâns de o susceptibilitate relativ ridicată la riscul de evenimente, determinată de expunerea sa la riscul geopolitic, având în vedere proximitatea războiului din Ucraina. Expunerea României la riscul geopolitic este afectată și de implicarea diminuată a SUA în securitatea europeană.
– Scorul de impact al creditului ESG al României de 3 reflectă o expunere scăzută la riscurile de mediu, precum și riscuri sociale moderate, în principal, și provocări de guvernanță în domenii precum controlul corupției și gestionarea politicii fiscale, care au contribuit la slăbirea rapidă a indicatorilor fiscali ai guvernului. România este expusă unor caracteristici demografice adverse din cauza îmbătrânirii populației și a emigrației nete, precum și unui acces mai slab la servicii de bază decât multe țări cu rating similar.
AICI găsiți întregul comunicat Moody’s, inclusiv variantele în care România ar putea ajunge în junk sau ar putea primi un upgrade.
Celelalte două agenții mari se exprimaseră deja
Pe 24 iulie agenția de evaluare financiară S&P a decis să reconfirme pentru România calificativul „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, atât în monedă străină, cât și locală, menținând totodată o perspectivă negativă și după recentele măsuri fiscale asumate de Guvernul Bolojan. Totuşi, perspectiva ar putea fi revizuită la stabilă dacă deficitele externe și fiscale se reduc substanțial, susținute de o relansare a creșterii economice, anunţă agenţia de rating.
S&P precizează că primele măsuri luate de noul Guvern sunt cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008, dar vede riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a Executivului, inclusiv coeziunea coaliției, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă, având în vedere inclusiv faptul că mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotației.
Pe 16 august, agenția Fitch, cea mai „blândă” dintre cele trei mari agenții de rating care domină peisajul internațional, a reconfirmat ratingul BBB- cu perspectivă negativă acordat României.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
