Fosta judecătoare Camelia Bogdan a nesocotit principiul legalităţii în materie penală, aplicând retroactiv directive UE în cazul confiscărilor decise în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare în care omul de afaceri Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare, afirmă judecătoarea Lia Savonea în motivarea deciziei prin care a acceptat plângerile mai multor părţi din dosar împotriva hotărârii de casare care o viza pe Camelia Bogdan, stabilind că aceasta de face vinovată de abuz în serviciu.
Conform motivării, Camelia Bogdan ”a transformat un proces penal într-un teren de experiment normativ, folosind instrumente netranspuse pentru a justifica o măsură severă”. De asemenea, este acuzată şi de încălcarea dreptului la un proces echitabil, argumentul fiind că, ”în loc să fie garantul legalităţii, judecătorul a devenit parte într-un mecanism de presiune şi sancţionare”, reproşându-i-se ”o conduită judiciară ilegală, adoptată cu intenţie”, având ca rezultat ”vătămarea drepturilor şi intereselor părţilor şi/sau ale terţilor”, petenţi în această cauză.
În 11 septembrie, preşedintele ICCJ Lia Savonea, în calitate de judecător de Cameră preliminară, a admis plângerile formulate de Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA, Grupul Industrial Voiculescu şi Compania SA, Sandu Jean Cătălin, Pantiş Sorin şi Săvulescu Vlad Nicolae împotriva ordonanţei de clasare în cazul judecătoarei Camelia Bogdan, în prezent exclusă din magistratură, cea care a decis condamnarea omului de afaceri Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare în 2014, pentru privatizarea frauduloasă a fostului Institut de Cercetări Alimentare (ICA). De asemenea, Camelia Bogdan a dispus recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro şi implicit confiscarea mai multor imobile. Dan Voiculescu a fost eliberat condiţionat după aproiape trei ani, în 2017. În august 2024, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat definitiv recuperarea prejudiciului.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
