Chiar dacă într-o relativă scădere în ultimii doi ani, rata de sărăcie materială și socială a României este la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, de 17,2%, depășind Bulgaria și Grecia, potrivit unui raport întocmit de Erste Bank. Potrivit datelor Comisiei Europene, în 2024, rata copiilor expuși la sărăcie și excluziune socială a fost de 33,8%.
Rata de deprivare materială și socială severă în regiunea ECE a fost analizată succint de echipa de cercetare macroeconomică a Erste Bank.
”Pentru a clarifica, deprivarea materială și socială se referă la incapacitatea de a-și permite un set de bunuri, servicii și activități sociale esențiale, considerate în general necesare pentru menținerea unui nivel de trai adecvat”, explică economiștii criteriile principale.
Dintre țările ECE, Slovenia se remarcă cu cea mai scăzută rată de deprivare, nu numai în regiune, ci în întreaga Uniune Europeană, cu doar 1,8% din populație. Croația urmează îndeaproape, cu o rată de 2,0%, în timp ce Polonia raportează o cifră la fel de impresionantă, de 2,3%, situându-se pe locul al treilea în UE, alături de Luxemburg.
Cehia ocupă, de asemenea, un loc fruntaș, cu o rată de deprivare de 2,5%. Dincolo de aceste țări cu performanțe de top, apare un decalaj semnificativ, inclusiv față de media UE. Slovacia și Ungaria, au acestă relativ apropiată de nivelul de doi digiți. Astfel, Slovacia înregistrează o rată de 7,6%, urmată de Ungaria, cu 9,3%.
La celălalt capăt al spectrului, România raportează cea mai mare rată de sărăcie materială și socială din UE, cu 17,2 % din populație afectată. Această cifră o depășește pe cea a Bulgariei (16,6 %) și a Greciei (14,0 %), care se confruntă, de asemenea, cu provocări considerabile în acest domeniu, notează Economica.
De asemenea, potrivit datelor oferite de Comisia Europeană la nivelul anului 2024, România are una dintre cele mai mari rate de copii la risc de sărăcie sau excluziune socială din UE, de 33,8%.
Sărăcia severă și deprivarea socială afectează un procent semnificativ (aproximativ 20 %) din populație. Există inegalități mari între regiuni și între zone urbane vs rurale. Regiunea capitală și zonele mai dezvoltate stau mult mai bine decât regiunile marginalizate.
Regiunea București-Ilfov are cea mai mică rată (circa 12.3 %) în riscul de sărăcie sau excluziune, în timp ce regiuni precum Sud-Est sau Sud-Vest Oltenia au rate de aproximativ 40-45 %. Cealaltă diferență, pe lângă cea din rural versus urban este cea legată de vârstă. Copiii și tinerii sunt mai expuși riscului comparativ cu adulții în general.
Indicatorul AROPE (At Risk Of Poverty or social Exclusion) este utilizat de Eurostat și combină trei componente: riscul de sărăcie — venitul echivalat după transferuri sociale este sub 60 % din media medie națională, lipsă severă materială și socială — imposibilitatea de a accesa anumite bunuri/servicii considerate de necesitate și intensitate de muncă foarte scăzută în gospodărie — puține ore lucrate de membrii gospodăriei, raportat la potențial. O persoană este considerată expusă riscului de sărăcie sau excluziune dacă se află în cel puțin una dintre cele trei situații.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
