Românii și-au pierdut încrederea în partidele tradiționale și tot mai mulți sunt dispuși să voteze un partid nou. În aproape 2 ani, scena politică din România a fost invadată de 41 de partide noi, însă niciunul nu a fost norocos la alegeri, pentru că sistemul electoral nu le oferă șanse.
41 de partide noi de la 1 ianuarie 2024-prezent
Peste jumătate dintre români sunt dispuși să aleagă un partid nou, iar diferiți politicieni la început de drum încearcă să câștige încredere electoratului. Doar în 2025 au fost înființate 13 noi partide după evenimentele politice din decembrie 2024. Toate partide înființate în acest an au o denumire cu mesaj naționalist, suveran sau conservator.
Cel mai celebru partid înființat în 2025 este „Acțiunea conservatoare”, controlat de europarlamentarul Claudiu Târziu, fost membru fondator al partidului AUR. După ce Târziu s-a certat cu George Simion și a văzut că nu are șanse prea mari în AUR, a decis să înființeze un nou partid. Alături de el mai sunt Robert Alecu, deputat ales pe lista AUR, Antonio Andrușceac, fost deputat AUR, Șerban Dimitrie Sturdza, europarlamentar ales în 2024 pe lista AUR. Târziu încearcă să deschidă mai multe filiale în țară, dar nu are foarte mare succes pentru că sondajele nu arată că acest partid ar obține un electorat semnificativ. Totuși, rămâne singurul partid înființat în 2025 de politicieni cu experiență la nivel național. Alte partide vin cu persoane lipsite de notorietate.
Celelalte partide înființate în acest an sunt: Partidul Victoria Națională, Partidul 1, Partidul Unității Creștine, Alianța Intelectualilor Români, Partidul Justiției Sociale, Partidul Suveran, Partidul Integrității Naționale, Alianța România Modernă, Forța României Întregite, Partidul Glasul Neamului, Alianța pentru Poporul Român și Partidul Identitatea Națională 1918.
În anul 2024, au fost înființate 28 de partide, însă niciunul nu a avut rezultate bune la alegerile de anul trecut. Niciunul nu a reușit nici măcar să se apropie de 5% la alegerile parlamentare pentru a obține mandate. Se observă că multe partide înființate în 2024 aveau aceeași tendință naționalistă și suveranistă încă din denumire.
Partidele înființate în 2024 sunt: Alianța Națională pentru Demnitatea României, Partidul Forța Creștin-Populară din România, Grupul de Acțiune Locală Berceni, Mișcarea pentru comună – Mozgalom a Kozsegert, Partidul Alianța Oltenilor, Mișcarea noi, ploieștenii; Partidul Verticala Nouă, Alianța pentru Reformă Echitate Socială Emancipare și Libertate, Ne pasă de România, Partidul repatrierea diasporei române, Partidul Popular Lege și Justiție, Alianța Națională pentru Renaștere și Dezvoltare, Partidul Eco Democrat, Partidul Polul Suveranist, Partidul Alianța pentru Neamț, Partidul Moșnița Noastră, Forul Independenților, Uniunea Independentă pentru Dezvoltarea Albeștiului, Partidul Antifraudă Român Unit, Alianța Sectorului 1, Partidul Patriot, Partidul cei 300, Partidul Femeilor Românce, Partidul Mișcarea pentru Unitatea Românilor, Partidul pentru Salvarea Românilor, Axa Conștiinței Naționale, Partidul Moderat și Partidul Național Creștin al Libertății.
Doar 2 au fost norocoase: SOS și POT
Majoritatea partidelor noi nu reușesc nici măcar să participe la alegerile. Sistemul electoral din România este unul care dezavantajează foarte multe noile partide, ținând cont că au nevoie să strângă sute de mii de semnături pentru a putea candida la parlamentare. Chiar dacă electoratul ar vrea să le voteze, nici nu ar avea șansa pentru că multe nu vor ajunge pe buletinul de vot.
În ultimii 4 ani, doar 2 partide noi au fost norocoase și au reușit să intre în Parlamentul României și în Parlamentul European.
Partidul SOS România a fost înființat în 2022 și este condus de Diana Șoșoacă. Acest partid a profitat de notorietatea Dianei Șoșoacă și a reușit rezultate foarte bune în 2024: a strâns 5% la alegerile pentru Parlamentul European și 7,76% la alegerile legislative din România.
Partidul Oamenilor Tineri (POT) a apărut în 2023 și este controlat de Anamaria Gavrilă (fost deputat AUR, în 2020). POT a reușit să dea lovitura după alegerile prezidențiale din primul tur din 2024, când Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc. POT a trecut imediat de partea lui Georgescu, iar acest lucru a fost suficient pentru a strânge 6% din voturi la alegerile legislative din decembrie 2024.
Ambele au fost partide noi, însă au reușit rezultate foarte bune pentru că au avut o locomotivă: SOS cu Diana Șoșoacă și POT cu Călin Georgescu. De asemenea, ambele au luat naștere pentru că s-au rupt din AUR. Atât Gavrilă, cât și Șoșoacă au câștigat mandate parlamentare pe listele AUR, în 2020, iar ulterior s-au îndepărtat de partidul condus de George Simion.
50% dintre români ar vota un partid nou
Un sondaj realizat de INSCOP arată că 50,6% dintre români ar vota un partid nou, iar 35,8% ar refuza să voteze un partid nou. Numărul celor care sunt dispuși să aleagă un partid nou a crescut semnificativ în doar 4 luni: în luna mai erau doar 29,8%, iar în septembrie au ajuns la 50,6%. Numărul celor nehotărâți s-a redus la doar 19,9% în septembrie, ceea ce arată că ar mai exista voturi disponibile.
Românii sunt atât de nemulțumiți de actualele partide încât 55% dintre ei își doresc dispariția acestora. Criza politică și criza economică au distrus încrederea în partidele tradiționale care au dominat scena politică în ultimii 35 de ani. Acest lucru s-a văzut și la alegerile din 2024 și 2025.
Scena politică, destabilizată și în reorganizare
Scena politică este destabilizată după criza politică și economică din ultimul an. PSD și PNL au coborât sub pragul de 20% în sondaje, iar pentru PSD reprezintă cea mai gravă criză a sa din ultimii 35 de ani. Cele două partide nu au reușit să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale nici cu un candidat comun.
România traversează o criză economică și aceasta va avea consecințe electorale. PSD și PNL continuă la guvernare și nu le ajută deloc rezultatele guvernului Bolojan. Efectele acestei crize le vom vedea în 2028. Dar prăbușirea lor creează mirajul că e loc pentru alte partide pe scena politică. Totuși, scurta istorie a democrației românești arată că nu e atât de simplu.
În primul rând, actualul sistem politic favorizează partidele parlamentare, care primesc subvenții de la stat și reușesc să strângă lista cu sute de mii de semnături. Un partid nou nu are aceste avantaje și va trebui să se finanțeze singur. Alegerile din România au devenit o adevărată afacere de sute de milioane de lei, după cum o arată cheltuielile partidelor și candidaților.
În al doilea rând, partidele care au succes la alegeri sunt rupte din alte partide sau sunt controlate de politicieni cu experiență. USR a fost fondat de Nicușor Dan, care candidase de mai multe ori la alegerile locale din București. De asemenea, Dan era finanțat de mai mulți oameni de afaceri și ajutat de miniștri și secretari de stat din fostul guvern Cioloș. AUR a apărut cu George Simion, care avea o vastă experiență cu manifestațiile și a strâns o rețea de oameni care l-au finanțat și ajutat. Sunt multe alte exemple: PMP cu Băsescu, ALDE cu Tăriceanu, UNPR cu Gabriel Oprea. Ipoteza că niște cetățeni simpli își fac un partid și vor convinge electoratul este puerilă.
În al treilea rând, partidele tradiționale se salvează cu alegerile locale și își pot păstra o parte din electorat. Sistemul electoral într-un singur tur favorizează PSD și PNL, care controlează peste 80% din primăriile și consiliile județene din țară. Atât timp cât nu se va trece la votul în două tururi la locale, PSD și PNL vor avea mereu o barcă de salvare cu aleșii locali. Acest lucru dezavantajează partidele noi pe plan local. Spre exemplu, AUR este considerat primul partid în sondaje, însă nu a câștigat nicio primărie importantă din țară sau vreun consiliu județean.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
