Vom rămâne în 5-10 ani fără un sistem de pensii sustenabil dacă nu majorăm vârsta de pensionare, așa cum a atenționat premierul Bolojan? Economistul Radu Nechita explică cât de sustenabil este sistemul de pensii acum, cât de fezabilă e propunerea prim-ministrului și cum ne putem pregăti.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că, dacă nu se majorează vârsta de pensionare — inclusiv pentru cei cu pensii speciale —, sistemul public de pensii va deveni nesustenabil într-un termen de cinci-zece ani.
Ulterior, Guvernul a precizat că nu există un proiect pentru creșterea vârstei standard de pensionare, ci că discuțiile vizează doar eliminarea excepțiilor de la vârsta standard, în special pentru categoriile cu statut special.
Declarația lui Bolojan a stârnit îngrijorări în rândul populației, deoarece unii au interpretat că vor fi afectați toți cei aproape de vârsta de pensionare standard.
Sindicatele și partidele de opoziție au reacționat critic, susținând că o astfel de măsură ar penaliza pe cei care au lucrat mulți ani și se pregăteau să iasă la pensie conform regulilor actuale.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a susținut ideea lui Bolojan, spunând că sunt mii de cadre din armată care ar putea ieși la pensie imediat, ceea ce pune presiune pe sistem.
O parte a populației a văzut în declarațiile premierului un semnal de incertitudine legislativă, temându-se de schimbări bruște și de pierderea drepturilor câștigate.
Guvernul a încercat să calmeze spiritele, precizând că nu este vizată creșterea vârstei standard de pensionare pentru toți, ci ajustarea pensiilor speciale și a excepțiilor.
Unii analiști susțin că există un trend european spre creșterea vârstei de pensionare datorită îmbătrânirii populației și scăderii natalității, ceea ce ar face măsura justificată din perspectiva sustenabilității financiare.
„Adevărul” a discutat cu economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, despre cât de sustenabil este sistemul de pensii acum, despre propunerea lui Bolojan și despre soluțiile pentru a nu risca să rămânem fără pensii.
Colapsul sisemului de pensii e inevitabil
Radu Nechita: În urmă cu mai mulți ani, pe site-ul Casei Naționale de Pensii se spunea, și citez aproximativ: „Având în vedere evoluțiile demografice, sistemele de pensii din lumea întreagă se vor confrunta cu deficite sau probleme de finanțare care vor necesita creșterea duratei vârstei de pensionare, reducerea pensiilor, creșterea contribuțiilor sau o combinație a acestor trei.”
Era anunțat foarte clar în urmă cu mai mulți ani: ne ducem în zid, pregătiți-vă de impact. Era foarte, foarte clar. Eu, când făceam prezentări cu privire la acest subiect, mereu preluam citatul de pe site-ul respectiv, dar acum l-au scos.
Deci o asemenea evoluție e inevitabilă?
Da. E inevitabilă. Era evitabilă dacă se făcea reforma. Costul adaptării este cu atât mai mare cu cât amânăm reforma. Iar reforma se amână. Cel puțin de două decenii eu și alții vorbim despre asta. De două decenii este cumva problema pe tapet. Am articole scrise și notițele mele de curs, pe care le-am transformat într-o carte pentru studenți; eu vorbeam deja despre aceste lucruri în 1996.
Eu auzisem despre aceste probleme de pe vremea când eram student în Franța, în perioada 1995-2002. Ceea ce spune domnul Bolojan, că va crește vârsta de pensionare, este o cârpeală pentru sistemul de pensii, dar aceste măsuri trebuie luate oricum, pentru că vârsta de pensionare la noi este mai mică decât în alte părți.
Adevărul: Premierul a spus că vorbim despre un orizont de timp de cinci-zece ani în care nu va mai fi sustenabil sistemul de pensii. Ce părere aveți?
Radu Nechita: Este un orizont foarte optimist. Din moment ce deja, în 2024, contribuțiile colectate sunt cu 10% mai mici decât plățile făcute.
Sistemul nu mai e sustenabil acum
Soluțiile sunt, în primul rând, să recunoaștem cât de gravă este situația. Să terminăm cu povești că peste 10 ani nu o să fie sustenabil. Sistemul nu mai e sustenabil acum. De fapt, el nu mai e sustenabil de 10 sau de 20 de ani. În momentul în care vezi că sistemul, așa cum merge, merge în zid, nu poți să spui că e sustenabil. Nu poți să spui că e sustenabilă o clădire care e fisurată și pârâie în structura de rezistență, în condițiile în care, în mod evident, se va prăbuși.
Știm că se va prăbuși. Sistemul nu este sustenabil prin construcția lui. Este viciat din start, bazat pe un principiu care părea să aibă o anumită noimă în secolul XIX, când l-a creat Bismarck: pe o anumită structură a piramidei demografice, pe o anumită speranță de viață, pe o anumită vârstă de intrare pe piața muncii. Atunci oamenii începeau să lucreze la 16 ani, nu la 26 de ani, după trei facultăți începute și două masterate neterminate. Deci nu merge, nu are cum, pentru că este un sistem care a transformat o problemă personală („bani albi pentru zile negre”) într-o problemă colectivizată de stat.
Știm că vom fi bătrâni, dacă nu murim mai repede, și atunci, în timpul vieții active, trebuie să strângem bani albi pentru zile negre. Nici măcar nu este un risc, este o certitudine pentru cei mai mulți dintre noi. Din păcate, politicienii de peste un secol au reușit să inducă în societate ideea că pensia este problema statului, nu a fiecăruia dintre noi. S-a colectivizat o problemă personală. Ori, în momentul în care colectivizezi o problemă personală și pui la ceaunul comun ceva ce ar trebui să fie în „sandwich-ul” individual, apar probleme multiple. Nimeni nu are chef să pună în ceaunul comun, toată lumea vrea să-și tragă mai mult din ceaun.
Unii își iau cu polonicul de pe fundul ceaunului, cu cărniță și fasole, pe când ceilalți primesc jumătate de polonic de zeamă transparentă. Cei mai mulți dintre oameni nu își recuperează nici măcar contribuțiile plătite de-a lungul timpului. Toată lumea contribuie pe minus. De ce? Pentru că alții care n-au contribuit sunt pe plus. Este un mecanism care ascunde cine cu cât contribuie, tocmai pentru a putea exista categorii de persoane care beneficiază fără să fi contribuit vreodată.
„Pilonu 2 va fi baza”
Adevărul: Soluția propusă de premierul Bolojan, de mărire a vârstei de pensionare, poate salva sistemul de pensii?
Radu Nechita: Amânăm inevitabilul. Este o rostogolire a problemei, o amânare a unei scadențe inevitabile și rămânem în continuare în aceeași casă care stă să se prăbușească, în loc să mergem într-o altă casă.
Adevărul: Adică pilonul 2, pilonul 3?
Pilonul 2 va fi baza. Povestea cu pilonul 3, în care fiecare să contribuie cât vrea, este iluzorie după ce populația a fost anesteziată și deresponsabilizată programatic și sistematic. Toată lumea are convingerea, ca și Conul Leonida din piesa lui Caragiale „Conu Leonida față cu reacțiunea”, că „trebuie să dea statul pensie, că doar de aia e stat, să dea pensii”. Și cam acesta este nivelul de educație.
Și cu pilonul 1 ce trebuie să se întâmple?
Radu Nechita: Pilonul 1 trebuie dus spre lichidare. Primul lucru este să vedem care sunt promisiunile făcute de acest stat iresponsabil și foarte generos cu banii altora, astfel încât cei care au contribuit să nu fie complet nedreptățiți. Apoi, să vedem ce pensii au aceștia de primit, după care se îngheață irevocabil, constituțional, cuantumul pensiei: „Domnule, atât este pensia, punct.” Aceasta ar împiedica politicienii să mai recalculeze și să răscalculeze, folosind pensionarii ca masă de manevră și bugetul statului ca buget de campanie pentru cumpărat voturi.
După aceea, cei care intră noi în sistem contribuie doar la pilonul 2, iar celor care au contribuit până acum li se recunosc acele contribuții. O reformă de acest tip a fost făcută în Chile la un moment dat. Problema de care trebuie să ținem cont este finanțarea pensiilor celor care sunt acum la pensie. Oponenții acestei tranziții spun că ar exploda datoria publică. Nu explodează datoria publică, ci devine doar explicită. Această datorie există deja, pentru că promisiunile făcute de statul român există.
Datoria publică implicită aferentă sistemului de pensii este la un nivel de aproximativ 200% din PIB — estimările variază între 200% și 250%. Nu putem avea o cifră fixă, ci doar o marjă de estimări în anumite ipoteze
Cum ne pregătim de colapsul sistemului de pensii
Ne dați și un sfat practic pentru cei care sunt acum în câmpul muncii și s-ar putea să ajungă la pensie în momentul în care sistemul va ceda?
Radu Nechita: Eu nu dau sfaturi, dar pot să spun ce fac eu. Am economisit și am investit încă de când eram student. Am un portofoliu de acțiuni nu foarte mare, cumpărate de când eram student, în Banca Transilvania, și le-am păstrat. Orice venituri surpriză pe care le-am avut, le-am folosit pentru investiții.
Când am fost în Franța și am lucrat, am stat într-un cămin de 9,8 metri pătrați, cu baia pe hol și bucătăria pe hol, și toți banii pe care-i câștigam îi puneam deoparte. După ani de zile am reușit să-mi cumpăr un apartament cu 35.000 de euro, care acum valorează probabil de șapte ori mai mult.
Din venitul meu am cu prelevare automată investiții în fonduri care reproduc indici bursieri, cel de la București și cel de la Viena. Oamenii trebuie să pună mâna pe cărțile de economie, iar întreprinzătorii care se enervează că statul îi supraimpozitează să investească și în educație economică, nu doar în cluburi de fotbal sau în partide politice.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
