Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au respins obiecțiile de neconstituționalitate trimise de aleșii AUR, SOS și POT cu privire la Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.
Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome – care prevede în esență reducerea indemnizațiilor, a salariilor, a bonusurile și a grilei de personal la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) – a fost declarată constituțională de plenul CCR, miercuri, și va merge la promulgare.
Prevederile au fost inițial incluse în proiectul de lege elaborat de Executiv pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice și unele măsuri pentru eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome, care a stârnit numeroase controverse după ce a publicat în transparență decizională la jumătatea lunii trecute.
Mai multe autorități, instituții, asociații profesionale și organizații sindicale se opun și cer modificarea măsurilor propuse inițial în „noua OUG 109”, împărțită ulterior în două proiecte de lege, și cer, în mare, ca reducerile de salarii și posturi să nu fie făcute în cazul lor, dat fiind că prestează servicii foarte importante sau esențiale, conform propunerilor publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG) în registrul prevăzut de legea privind transparența decizională.
Argumentele conducerii Guvernului
Forma propusă inițial la SGG – și pe baza căreia s-au trimis propuneri – s-a împărțit înainte de a ieși din Guvern, astfel că măsurile referitoare la ANRE, ASF și ANCOM au fost incluse în Proiectul de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.
Cele două proiecte – proiectul de modificare a OUG 109 șu cel care vizează reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară ANRE, ASF şi ANCOM – au fost adoptate de Parlament, prin asumarea răspunderii Guvernului, pe 1 septembrie, dată la care premierul Ilie Bolojan l-a prezentat în fața Legislativului.
„Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe, cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicație. Din păcate, aceste autorități de reglementare și control au ajuns de-a lungul anilor să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realitățile economice din această țară”, a spus atunci premierul.
Cu o zi înainte, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, anunțat că propunerea de lege pentru reforma autorităților de reglementare vine să reducă din inechități și să contribuie la efortul de consolidare fiscală prin trei măsuri principale.
Prima măsură prevede că până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri.
„Analiza o fac aceste autorități administrative autonome pe baza unor criterii clare care să reducă suprapunerile, să crească eficiența sau să reducă unele elemente de risipă”, a explicat șeful Cancelariei.
A doua măsură se referă la reducerea cu 30% a indemnizațiilor conducerii acestor structuri, precum și a salariilor personalului, propunere care va trebui făcută până în data de 30 octombrie.
Ultima măsură stabilește un plafon pentru bonusurile acordate de conducerile companiilor, în cuantum de cel mult încă două salarii brute. Referitor la condițiile de acordare, oficialul a menționat că bonusurile „se pot și se vor acorda în situația atingerii unor indicatori de performanță și în situația în care există condiții bugetare corecte la nivel național”.
„Este un pachet de lege simplu, dar care vine cu niște propuneri foarte clare de reducere a unor cheltuieli, de reducerea personalului astfel încât și aceste structuri să contribuie la efortul general de consolidare fiscală și de reechilibrare bugetară”, a conchis Mihai Jurca.
Vizate de moțiuni în Parlament
Proiectul privind eficientizarea autorităților naționale, de moțiunea „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE și ANCOM continuă să fie instituții corupte, incompetente și rău-voitoare, captive clientelei politice și lipsite de guvernanță profesionistă” – inițiate de senatori și deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale AUR, SOS România, POT și neafiliați, dar care nu întrunit majoritarea de voturi necesară pentru adoptate, în urma votului din 7 septembrie.
La doilea proiect, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L211/2025), adoptat de Parlament a fost vizat de moțiunea de cenzură Moțiunii de cenzură – „Opriți politizarea companiilor publice! Opriți batjocorirea proprietății statului!”.
Acestea au fost atacate la Curtea Constituțională a României , unde au fost trimise două sesizări de neconstituționalitate, una din partea unor senatori apartinând Grupului parlamentar al Aliantei pentru Unirea Românilor, iar a doua, din partea unor parlamentari apartinând Grupurilor parlamentare ale S.O.S. România, ale Alianței pentru Unirea Românilor și ale Partidului Oamenilor Tineri.
Dezbaterea pe cel de-al doilea proiect de lege atacat la CCR a fost amânată pentru data de 8 octombrie.
Cum motivează CCR respingerea sesizării de neconstituționalitate
Obiecția de neconstituționalitate depusă de AUR, SOS și POT cu privire la Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome a fost respinsă cu unanimitate de voturi. Astfel, Curtea a stabilit că dispozițiile legii sunt constituționale.
CCR a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii sus-menționate cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat eficientizarea activității ANRE, ASF și ANCOM și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
Conform informării oficiale, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul are competența de a stabili măsuri legislative referitoare la reducerea numărului de posturi și la reducerea nivelului salariilor de bază și/sau indemnizațiilor personalului unor autorități administrative autonome.
De asemenea, Curtea a constatat că, urmare a noii organigrame și a aplicării noilor state de funcții, legea criticată a prevăzut că reîncadrarea personalului pe funcții se face prin act administrativ emis de conducătorul autorității autonome; or, controlul acestor acte administrative nu intră în sfera de atribuţii ale Curţii Constituţionale.
„Pretinsa neclaritate a sintagmei „o grilă de salarizare care să prevadă o reducere de 30% a nivelului salariilor de bază și/sau indemnizațiilor personalului în statele de funcții la data de 1 iulie 2025” vizează chestiuni de interpretare şi aplicare a legii, iar nu de constituționalitate”, au stabilit judecătorii CCR.
Plenul CCR notează că legiuitorul a instituit atât criterii obiective pe baza cărora se face reorganizarea celor trei autorități administrative autonome, cât și garanții efective pentru personalul afectat de măsurile legislative criticate.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. Astfel, legea adoptată în Parlament este trimisă la Palatul Cotroceni spre promulgare și intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
