O analiză Eurostat arată că 27,7 ani este vârsta medie la care tinerii și tinerele din România părăsesc „cuibul” părintesc, fiind cea mai scăzută din ultimii zece ani. Important de notat: este și o diferență de gen: țara noastră înregistrează cea mai mare diferenţă între vârsta bărbaţilor şi femeilor la momentul deciziei de a pleca și locui separat de părinţi.
Sociologa Elena Trifan, explică, pentru PS News, fenomenul, explicând totodată și diferențele de gen.
Concret, la nivel național, vârsta medie la care tinerii decid să nu mai locuiască împreună cu părinţii este de 27,7 ani, la nivelul anului 2022, comparativ cu 2012, unde media era 28,5, valoare constantă până în anul 2014 inclusiv, a scăzut la 27,9 ani în 2015, pentru ca în următorii patru ani să fluctueze între 28 şi 28,2 ani, iar în 2020 a scăzut din nou la 27,9 ani, iar în 2021 a ucrcat la 28 de ani, arată statistica Eurostat.
Specialista aduce în discuție legătura dintre costurile locuințelor și vârsta la care tinerii pleacă din casa părintească.
„De exemplu, Croația și Bulgaria, cu cele mai mari vârste la care tinerii pleacă de acasă, au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative ale costurilor locuințelor (14 și, respectiv, 9,5 ani). În schimb, țări precum Suedia, Germania și Danemarca, unde tinerii adulți tind să plece de acasă la o vârstă mai tânără – la 22 de ani), au înregistrat o scădere a costurilor cu locuințele (-6,9, -6,8 și, respectiv, -6,2)”.
Cu toate acestea, trebuie menționat că, deși unele țări înregistrează creșteri substanțiale ale costurilor locuințelor (ex: Lituania), aceste schimbări nu se aliniază neapărat cu vârsta la care persoanele părăsesc locuințele părintești. Acest lucru sugerează prezența unor factori explicativi suplimentari, explică Trifan.
„Cea mai mare diferenţă, în funcţie de gen, este în România, unde bărbaţii tineri au plecat la 29,9 ani şi femeile la 25,4 ani (diferenţa fiind de 4,5 ani), urmată de Bulgaria (diferenţa este de 4,1 ani), bărbaţii plecând la 32,3 ani şi femeile la 28,2 ani. ani. În schimb, Luxemburg (diferenţă de 0,5 ani), Suedia (0,6), Danemarca şi Malta (ambele 0,7) au înregistrat cele mai mici diferenţe între bărbaţi şi femei tineri care părăsesc casa părintească”, arată Eurostat.
De ce pleacă femeile mai devreme
În ceea ce privește diferențele de gen, Elena Trifan spune că așteptările sociale și presiunile legate de rolurile tradiționale de gen joacă probabil un rol semnificativ.
Iar în cazul României, care prezintă și cea mai mare diferență de vârstă între bărbați și femei în ceea ce privește vârsta medie la prima căsătorie, pare destul de clar.
„Astfel, este probabil legată de faptul că se așteaptă din partea bărbaților să asigure financiar familiile lor, ceea ce poate amâna plecarea lor din casele părintești pe măsură ce se străduiesc să obțină stabilitate economică. Pe de altă parte, este posibil ca femeile să își părăsească mai devreme casele părintești, în primul rând din cauza căsătoriei sau a întemeierii unei familii, în timp ce bărbaților le poate lua mai mult timp pentru a atinge etape similare în viață”, conchide specialista.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
