Casa Albă a invitat oficial cel puțin 50 de state să se alăture Consiliului pentru Pace lansat de președintele Donald Trump, iar 35 de lideri și-au exprimat interesul. Până în prezent, 26 de țări au acceptat invitația și au fost desemnate membri fondatori ai Consiliului, potrivit Al Jazeera. Alte cel puțin 14 state au refuzat să se alăture inițiativei înainte de primul summit, programat să înceapă joi la ora 15:40 (ora României), conform Administrației Prezidențiale.
Inițiativa lui Trump și carta extinsă a Consiliului, care i-ar permite să îl prezideze chiar și după încheierea mandatului său, au generat controverse și diviziuni în Europa. Uniunea Europeană a anunțat că nu intenționează să se alăture Consiliului din cauza îngrijorărilor legate de structura și regulile acestuia, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat invitația la reuniunea inaugurală.
Invitația adresată președintelui rus Vladimir Putin de a ocupa un loc în Consiliu a complicat și mai mult poziția statelor europene, în contextul continuării războiului din Ucraina. Deocamdată, Moscova nu a confirmat dacă va deveni membră. Franța, Germania, Marea Britanie și Spania se numără printre marile puteri europene care au refuzat să participe ca membri.
România, prezentă ca observator
România va participa la summit în calitate de observator, președintele Nicușor Dan urmând să fie prezent personal la reuniunea de la Washington. În același format vor fi reprezentate și Italia, Cipru, Cehia și Grecia, în timp ce Polonia a trimis un consilier prezidențial.
Deși UE nu este parte a Consiliului, Bruxelles-ul va fi reprezentat de comisarul pentru Mediterana, Dubravka Šuica, care va participa ca observator. Comisia Europeană a transmis că, în ciuda rezervelor legate de carta Consiliului, Uniunea va colabora cu SUA în privința implementării planului de pace pentru Gaza.
Două state membre ale UE, Ungaria și Bulgaria, au decis însă să se alăture Consiliului ca membri. Premierul ungar Viktor Orbán va participa personal, iar Bulgaria va trimite o delegație condusă de un oficial de rang înalt din Ministerul de Externe. Kosovo și Albania s-au alăturat, de asemenea, Consiliului, fiind reprezentate de liderii lor de stat și de guvern.
Sprijin puternic din Orientul Mijlociu
Mai multe state influente din Orientul Mijlociu au acceptat invitația Washingtonului. Printre acestea se numără Israel, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bahrain, Egipt, Arabia Saudită, Turcia, Iordania, Qatar și Kuweit, toate urmând să trimită delegații la summit.
Potrivit analistei Tahani Mustafa, din cadrul European Council on Foreign Relations, statele din regiune adoptă o abordare pragmatică, urmărind atât stabilizarea situației din Gaza, cât și consolidarea relațiilor cu Statele Unite.
Participare globală: Asia, America Latină și Oceania
Din Asia Centrală și Caucaz, liderii Kazahstanului, Uzbekistanului, Armeniei și Azerbaidjanului vor participa la reuniune ca membri ai Consiliului. Indonezia și Vietnamul vor fi reprezentate la nivel înalt, iar Pakistanul este singura țară din Asia de Sud care s-a alăturat. India încă analizează invitația.
În America de Sud, Argentina și Paraguay au acceptat să devină membri, în timp ce Mexicul va participa ca observator. Noua Zeelandă a refuzat invitația, iar Australia încă evaluează posibilitatea aderării.
O structură controversată a Consiliului
Structura Consiliului pentru Pace a stârnit îngrijorări în rândul statelor invitate. Potrivit Deutsche Welle, Donald Trump este singurul președinte al Consiliului, având puteri extinse, inclusiv drept de veto și control asupra invitațiilor și entităților subsidiare.
Un Comitet Executiv format din șapte persoane numite de Trump, printre care se află secretarul de stat Marco Rubio și Jared Kushner, este responsabil de implementarea deciziilor luate de statele membre.
Analiștii avertizează că această structură ridică probleme de legitimitate democratică. „Trump ar putea rămâne șeful Consiliului chiar și după ce nu va mai fi președintele SUA și ar putea să-și desemneze propriul succesor”, a explicat Max Rodenbeck, de la International Crisis Group, subliniind că o astfel de organizație dominată de SUA ar avea dificultăți în a fi percepută drept o instituție internațională legitimă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
