România a reușit să se elibereze de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), introdus de Comisia Europeană încă din 2006, când s-a decis aderarea la Uniunea Europeană. Țara noastră a traversat ani dificili, cu numeroase critici în MCV, până să ajungă la rezultatul din prezent.

Guvernarea Dragnea

Perioada în care Liviu Dragnea a guvernat a fost cea mai dificilă pentru sistemul de justiție din România. Comisia Europeană a criticat în repetate rânduri România, mai ales când Liviu Dragnea voia celebra OUG 13. În 2017, raportul MCV a fost unul catastrofal pentru România, criticând dur Ordonanța de Urgență 13 și modul în care guvernul Dragnea a reacționat. De asemenea, Comisia a cerut guvernului Dragnea, prin MCV, să suspende și modificarea legilor justiției, care ar fi afectat lupta împotriva corupției.

Raportul MCV din 2018 recomanda României să suspende procedurile de numire ale procurorilor-șefi pentru diferite parchete, după ce politicienii din PSD-ALDE încercau să controleze aceste numiri. Între Guvern și Președinte era un război pentru a numi diferite persoane.

„Din nefericire, acest accident al democraţiei care este guvernarea Dragnea – Dăncilă are cu totul alte idei şi încearcă să tragă ţara înapoi”, spunea Klaus Iohannis, după ce fusese publicat MCV-ul din 2018.

Mai mulți politicieni români, printre care Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu și Tudorel Toader (ministrul justiției din perioada Dragnea) au criticat Comisia Europeană pentru rapoartele MCV. Între București și Bruxelles era un război al declarațiilor.

Raportul MCV din 2019 a criticat România pentru înființarea secției pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați. Comisia Europeană considera că această secție era folosită ca instrument politic și dădea exemplu cazul Kovesi.

„În final, a fost numită o echipă de conducere într-un mod care nu ar putea atrage încrederea publicului și respectul sistemului judiciar și care, inevitabil, a generat îngrijorări cu privire la vulnerabilitatea sa față de influența politică”, se arata în MCV-ul din 2019.

MCV a recomandat de mai multe ori desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Guvernarea Dragnea a refuzat propunerile făcute de Comisie și România a stagnat la nivel european.

Guvernarea PNL

România a început să înregistreze progrese după căderea guvernului Dăncilă. Ministerul Justiției a fost preluat de Cătălin Predoiu, care a început să lucreze la noile legi ale justiției. Marea promisiune a lui Predoiu era chiar desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

„Desființarea Secției pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Proiectul reglementează modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situaţia personalului structurii, alte dispoziţii tranzitorii, regimul juridic al diverselor acte procesuale/procedurale efectuate în procedură”, declara Predoiu, în 2020.

Noile legi ale justiției au fost esențiale pentru guvernarea PNL din 2020, deoarece au pus bazele reformei în justiției. De asemenea, Predoiu a avut și misiunea să deblocheze activitatea marilor parchete – DNA și DIICOT – care au suferit în războiul cu Liviu Dragnea.

După alegerile din 2020, reforma justiției a stagnat după ce Stelian Ion (USR) a preluat Ministerul Justiției. USR-istul nu a reușit să implementeze reformele și să ducă mai departe legile justiției pregătite de Predoiu.

Guvernarea PSD-PNL

În 2021, raportul MCV cerea din nou desființarea SIIJ, după ce Stelian Ion nu făcuse nimic în acest sens. Totuși, Comisia remarca progresele înregistrate de guvernul PNL.

„De la ultimul raport MCV din 2019 se înregistrează o tendință pozitivă, astfel cum arată parametrii obiectivelor de referință ale MCV. Comisia salută faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019”, arăta raportul MCV din 2021.

România avea în continuare probleme de rezolvat și raportul nu era complet pozitiv. Noile legi ale justiției, introduse de guvernul Ciucă, au fost adoptate abia în octombrie 2022 și odată cu ele a fost desființată și Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

După aceste rezultate înregistrate de România, Comisia Europeană a recomandat, în noiembrie 2022, ridicarea MCV pentru România.

„Comisia consideră că progresele înregistrate de România în ce privește MCV sunt suficiente și conforme cu angajamentele asumate de România odată cu aderarea la UE”, arăta Comisia Europeană, în raportul MCV din 2022.

După un an de la recomandarea ridicării MCV, Comisia Europeană a decis în mod oficial, pe 15 septembrie 2023, să renunțe la MCV pentru țara noastră și Bulgaria. Monitorizarea statului de drept din România va continua cu alte instrumente. România are în continuare probleme de rezolvat și de relansat o luptă împotriva corupției, care în ultimii 3 ani nu a avut rezultate remarcabile.

„Permiteţi-mi să felicit Bulgaria şi România pentru progresele importante realizate de la aderarea lor la UE! Statul de drept este una dintre valorile fundamentale pe care le împărtăşim cu toţii, la nivelul Uniunii, şi ambele state membre au avansat considerabil în acest domeniu, realizând reforme importante în toţi aceşti ani. Astăzi, a sosit momentul să recunoaştem aceste eforturi, punând capăt mecanismului de cooperare şi de verificare”, a declarat Ursula Von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News