ANALIZĂ Lupta autorităților cu traficanții de droguri, între declarații și cifre

Sursa foto: pixabay

Cum problema traficului de droguri a ajuns subiect public vrând-nevrând, pe fondul tragediei din 2 Mai, politicienii ies des la declarații, recunoscând amploarea fenomenului, dar ridicând în același timp din umeri când sunt întrebați de soluții rapide. Pe hârtie, legislația este clară și complexă, dar operativ există multe lacune, iar repercusiunile le plătește societatea. Asta în timp ce ultimele capturi de droguri și prindere a traficanților par a reprezenta doar vârful icebergului în ceea ce înseamnă „lupta cu drogurile”.

Deși autoritățile române se laudă cu dublarea cantității de droguri capturată, un raport recent al ONU arată că producția drogurilor de mare risc, cum ar fi cocaina, a crescut, de la 1.300 de tone în 2016, la circa 2.000 de tone în 2020. Cum ar fi, și traficanții „muncesc mai mult”.

Șeful de la Interne, Cătălin Predoiu spune că la nivel politic nu s-a perceput la timp gravitatea fenomenului și a menţionat că legea privind combaterea drogurilor de mare risc este din 2000.

„La modul general, la nivel politic, nu s-a perceput la timp gravitatea problemei. De aceea, eu vă pot nuanţa declaraţii de acum trei luni de zile. Este un lucru pe care l-am iniţiat şi făcut acum trei ani de zile. Tot Ministerul de Interne a făcut o strategie contra crimei organizate şi traficului de persoane şi acolo sunt declaraţiile din 2010-2011, când elaboram legi. Pe de altă parte, instituţional, armata nu a fost pregătită pe măsură ce a evoluat inamicul. Ştiţi de când este legea privind combaterea drogurilor de mare risc? Din 2000. Au trecut de atunci 23 de ani. Deci, cum poate să fie pregătită o instituţie să lupte contra unui astfel de fenomen cu o lege din 2000 contra substanţelor psihoactive?”, a declarat Cătălin Predoiu, duminică, la Prima News.

Ce prevede Legea 143/2000

Legea 143/2000 privind Sancţionarea traficului şi a altor operaţiuni ilicite cu substanţe aflate sub control naţional, în vigoare de acum 23 de ani, amintită de către Predoiu, stabilea pedepse (mici) pentru traficul de droguri.

Art. 2. – (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 3. –
(1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 4. –
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Legea din 2000, „updatată” cu pedepse mari în 2023

Însă legea din 2000, amintită de ministrul de Interne a fost modificată pe 5 martie 2023.

Atunci a intrat în vigoare Legea nr. 45/2023 care modifică legislația (cea din 2000) pe droguri. De jure, au crescut pedepsele pentru trafic național și trafic internațional de droguri, iar traficantul de droguri de mare risc este obligatoriu condamnat la pedeapsă cu închisoare. Însă pedepsele pentru persoanele care dețin droguri în vederea consumului propriu au rămas aceleași. O noutate este că au crescut pedepsele pentru traficanții de etnobotanice.
Pedepse mai mari pentru trafic de droguri.

Concret: cultivarea, oferirea, vânzarea, transportul, cumpărarea și deținerea pentru trafic de:
– droguri de risc (ex: canabis) erau pedepsite în 2-7 ani închisoare, de acum va fi 3-10 ani închisoare;
– cultivarea, oferirea, vânzarea, transportul, cumpărarea, deținerea de droguri de mare risc (ex: cocaină, heroină, ecstasy) pentru trafic erau pedepsite în 5-12 ani închisoare, de acum va fi 5-15 ani închisoare. Aceasta înseamnă că nu se va putea suspenda executarea pedepsei (posibilă doar pentru pedeapsă de maxim 3 ani închisoare), ci traficantul de droguri de mare risc va fi condamnat automat cu detenție în penitenciar.

Au crescut pedepsele pentru traficul internațional de droguri. Astfel, importul și exportul de:
– droguri de risc erau pedepsite cu 3-10 închisoare, de acum vor fi pedepsite cu 5-15 ani închisoare;
– importul și exportul de droguri de mare risc erau pedepsite cu 7-15 închisoare, de acum vor fi pedepsite cu 10-20 ani închisoare;

În plus, a crescut pedeapsa pentru distribuitor în caz de deces al consumatorului.

Cazurile de trafic de droguri, la ordinea zilei

După tragedia de la 2 Mai, cazuri de trafic de droguri continuă să fie scoase la lumină.

Cel mai recent caz, 15 septembrie: două școli din Buzău i-ar fi permis să profeseze unui cadru didactic care are o condamnare pentru trafic de droguri şi în plus, apare în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale.

Tot recent, pe 13 septembrie, Poliția Română și DIICOT anunțau percheziții în Brașov și o acțiune de prindere în flagrant delict, urmate de alte două percheziții domiciliare, efectuate în cursul zilei de 14 septembrie, în municipiul Onești, județul Bacău, în două cauze, având ca obiect comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și mare risc.

Din probele administrate a rezultat că, pe parcursul anului 2023, bănuiții ar fi comercializat, în mod repetat, către consumatori din județul Brașov, cantități de droguri de risc și mare risc (cannabis, cocaină și MDMA), cu sume cuprinse între 250 de lei și 3.950 de lei.

În urma perchezițiilor efectuate, polițiștii au descoperit și ridicat aproximativ 30 de grame de cocaină, 500 de grame de cannabis, 80 de grame de amfetamină, 44 de comprimate XTC și ketamină.

Cătălin Predoiu a afirmat, duminică, la Prima News, că lupta împotriva traficului de droguri nu porneşte de la zero.

„Lucrurile nu se întâmplă peste noapte, mai ales la un fenomen de asemenea dimensiuni. Dar, pe de altă parte, pot să vă asigur şi pe dumneavoastră şi pe cetăţeni că nici nu plecăm de la un zero, cu toate neajunsurile şi neîmplinirile. Acest aparat lucrează şi credeţi-mă că lucrează din greu şi pus sub presiune, nu numai de provocările din teren. Personal şi eu fac această presiune în sens pozitiv de a duce lucrurile înainte”, a declarat ministrul.

Predoiu recunoaște că fenomenul s-a răspândit.

„E o afacere globală. 85 de milioane, între 15 şi 64 de ani, au declarat că au prizat droguri cel puţin o dată. 85 de milioane. 30 de miliarde e piaţa numai în Europa. Această afacere s-a globalizat, a penetrat încet, încet în România. Mecanismul nu a fost adaptat permanent şi a intervenit o desconsiderare a fenomenului”, a transmis ministrul Afacerilor Interne.

Întrebat dacă statul a protejat reţelele de traficanţi, Cătălin Predoiu a răspuns: „Nu am nicio informaţie în acest sens”. Ministrul a mai afirmat că acest fenomen nu poate fi eradicat în câteva luni.

„Nu ştiu dacă o să putem instantaneu, într-o lună, în două luni de zile, să eradicăm acest fenomen. Nu vreau nici să fiu neserios în ce spun. Pe de altă parte, expozeul dumneavoastră mai ridică o problemă pe care, cu iertare, nu aţi atins-o. E şi o problemă educativă şi culturală. Dumneavoastră descrieţi un fenomen care a penetrat în foarte multe locuri, de la şcoli, licee până la cluburi, restaurante sau lumea artistică şi nu numai. Înseamnă că este un fenomen, e o problemă educativă şi una culturală. Înseamnă că fenomenul trebuie abordat din mai multe părţi. Dacă vom aştepta doar prin represiune eradicarea acestui fenomen e foarte complicat pentru că combaterea vizează două laturi: partea de trafic se duce spre furnizor, partea de consum se duce spre client, spre consumator. Este imposibil să rezolvi doar prin această acţiune problema drogurilor oricât ai confisca, oricât ai trimite în judecată, oricât ai destructura”, a afirmat Predoiu.

Autor

  • Chirciu Simona-Maria

    Simona-Maria Chirciu, editor coordonator. Simona-Maria Chirciu este Doctor în Științe Politice, autoare și expertă pe drepturile omului. Cu o experiență de peste 7 ani în presa scrisă și online, a ținut ateliere pe Media Literacy, tehnici de manipulare și Fake News.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: