Guvernul vrea să scadă bugetul dar se împușcă singur în picior și nu doar atât, ci riscă să pună pe butuci întreaga economie. În lipsa unor priorități și strategii, autoritățile pregătesc calea spre inflație și recesiune. O „înecare” a bugetului, împachetată în „salvare”.
Doi economiști, spun, exclusiv pentru PS News, de ce pachetul de măsuri fiscale agreat de Guvern nu este soluția reală și corectă pentru repararea deficitului bugetar. Mircea Coșea și Adrian Negrescu trag un semnal de alarmă: este posibil să și cu siguranță vom ajunge să ne împrumutăm la Fondul Monetar Internațional (FMI).
Spre exemplu, Mircea Coșea, profesor Economie la ASE este de părere că intenția Guvernului, prin măsurile fiscale propuse, este de a colecta sume de bani, pe termen scurt, „de unde se poate și cum se poate, dar fără a lua în calcul consecințele pe termen lung a acestor măsuri”, măsuri cu caracter de politicianism, electoral, care prind bine la populația săracă, care au simpatie față de politicienii care promit să „ia de la bogați și să dea la săraci”.
„Sunt măsuri care vor contribui la reducerea deficitului într-o măsură mică -25-30%, dar care pe termen mediu au efect negativ: vor contribui la scăderea eficienței economice a României, nu la creșterea ei. Sunt măsuri mai mult contabile, fără nicio perspectivă”, mai punctează Coșea.
La rândul său, economistul Adrian Negrescu crede că Guvernul bătătorește calea spre o recesiune economică profundă.
„Creștem taxele într-o perioadă în care economia încetinește semnificativ, consumul este „gâtuit” de creșterile de prețuri, iar producția industrială scade de șapte luni încoace într-un trend nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani”, explică acesta, adăugând că întreaga strategie este „un talmeș-balmeș, fără corelații, logică sau studii de impact”.
De ce este pierzătoare „cartea” pe care o joacă Guvernul
Strategia Guvernului este una pierzătoare, cred cei doi specialiști, explicând, punctual și de ce.
„Să vii să crești taxele peste noapte într-o economie vulnerabilă la inflație și creșteri de prețuri, înseamnă să-ți tai craca de sub picioare din punct de vedere economic”, arată Negrescu.
Profesorul de la ASE spune că Guvernul trebuie să se gândească bine la efectele negative ale măsurilor fiscal-bugetare și să se consulte cu Bruxelles-ul, nu să fie obedient față de deciziile sale.
„Nu este deloc clar ce vrea Guvernul, în afară de un singur lucru: este într-o mare criză bugetară și are nevoie să taie cheltuielile fără se se gândească la ce se va întâmpla. Peste câteva luni, efectul negativ al acestor măsuri va atrage atenția și delegației FMI care vine curând la București: dificultățileeconomie vor fi atât de mari, încât Guvernul, din păcate, va trebui să se uite și la un acord cu FMI, care nu este deloc convenabil în acest moment României. Nu a fost (convenabil n.red.) nici acum 10-15 ani și nu va fi nici acum”, crede Coșea.
De aceeași părere este și economistul Adrian Negrescu, care, crede că taxele vor împiedica băncile să mai împrumute statul iar acesta, se va îndreptat, obligat și de nevoie, spre FMI.
„La cum arată măsurile fiscal-bugetare prevăzute în această lege, nu există o portiță de scăpare alta decât prin asistența FMI. Delegația FMI vine la București săptămâna viitoare și probabil va propune un împrumut masiv, de 20-30 miliarde de euro, bani cu care să ne salvăm financiar în anul electoral 2024. Vom ajunge la asta pentru că nu suntem capabili să ne administrăm banii și să trecem cu bine peste această perioadă economică grea”, arată acesta.
Economia României, încotro?
Măsurile sunt îndreptate împotriva capitalului românesc, continuă Coșea.
„Nu există niciun fel de măsură în actuala structură a acestui document care să explice intenția de a intra mai serios în afacerile pe care societățile comerciale le au în România”, arată economistul.
În plus, un nonsens este taxarea celor care au succes în afaceri.
„Dacă trăim într-o economie modernă, de tip european, ar trebui să fie stimulată activitatea celor de succes, care crează locuri de muncă și aduc mai mulți bani la buget. Creșterea impozitării odată cu creșterea cifrei de afaceri mi se pare o chestiune care demotivează activitateav și duce la crearea unor situații neplăcute, cum ar fi divizarea microîntreprinderilor în mai multe sucursale, forme de activitate pentru a ascunde, de fapt, profitul pe care îl au. Nu este corect”, explică profesorul universitar.
Eliminarea facilităților este, la rândul său, o decizie greșită.
Nu trebuie să fie eliminate facilitățile, ele sunt stimulente pentru ramurile care trag economia în sus și elimină posibilitatea de criză, explică cei doi economiști.
„Eliminarea facilităților pentru construcții și agricultură va aduce pierderi, nu câștig. Oamenii vor pleca, iar activitatea va fi mai scăzută, pentru că această impozitarea reduce profitabilitatea sau duce chiar la imposibilitatea de a mai continua afacerea. Când vezi că ramura construcțiilor aduce beneficia, o lași să continue activitatea încă o perioadă și apoi, pe baza unor calcule serioase, apreciezi să introduci impozite”, este de părere Coșea.
Și Negrescu adaugă că în industria construcțiilor, taxele cresc, crește și TVA-ul și se pun în pericol toate industriile conexe: industria mobilei, a bunurilor de consum etc.
Un alt lucru curios este impozitarea proprietăților scumpe și ale mașinilor de lux. Economistul Mircea Coșea consideră că această măsură este greu de aplicat, mai ales în lipsa unei evidențe pe care statul român nu o are.
„Ori nu va funcționa măsura, ori se vor face abuzuri, ori vor fi sute sau mii de procese prin care oamenii vor încerca să-și apere proprietatea încercând să arate că aplicarea legii nu este corectă”, mai spune acesta.
Tăierile din sistemul bugetar – cu ce folos?
În sectorul bugetar, măsurile sunt mai mult de fațadă, mai crede Negrescu
„Reduceri din pix al unor scheme de personal în zona de șefime, tăieri de posturi nealocate. Iar Guvernul recunoaște că reducerile bugetare vor fi doar de maxim 631 milioane de lei în 2023 denotă faptul că marea preocupare a statului era de a crește taxele, nu de a reduce cheltuielile bugetare”, explică specialistul.
Ce urmează pentru români
Viitorul nu sună foarte bine: ne așteaptă inflație și recesiune după creșterea de taxe și accize. Și asta pentru că România nu învață la țările vecine.
„Orice creșteri de taxe duc la creșteri de prețuri, un nou val de inflație care ne va lovi probabil din această toamnă, în cel mai prost moment cu putință – pe fondul creșterii prețului petrolului – spre 94 de dolari per baril, iar nivelul carburanților va avea un nivel de creștere nemaiîntâlnit în ultimele luni”, explică Negrescu.
El dă exemplul altor state, precum Germania, cea mai mare economie europeană, care nu și-a permis în 2023 și nici în 2024 să crească taxele. La fel, și Polonia și Portugalia.
„Trebuie să luăm exemplul lor. Marea problemă a statului român este că își dovedește incapacitatea de a aduna banii din economie, de a aduna taxele și impozitele, așa cum și-a propus, să reducă evaziunea fiscală și să administreze cheltuielile”, este de părere Negrescu.
„Trecem printr-o perioadă grea, în care schimbările sunt necesare, dar nu doar de cosmetizare și cârpire, ci și profunde”, conchide Coșea.
Proiectul de lege privind noile măsuri fiscale, pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament, a fost făcut public marţi dimineaţă de Ministerul Finanţelor.
Conform Executivului, Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung este necesară „pentru a rezolva problema de deficit bugetar dar şi de sustenabilitate a finanţelor publice precum şi pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR şi Politica de Coeziune sau de creştere a costului finanţărilor pentru refinanţarea datoriei publice cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar sunt necesare măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice dar şi pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanţarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale dar şi pentru gestionarea eficientă a patrimoniului şi resurselor minerale şi naturale aflate în proprietatea Statului Român”.
DOCUMENT Proiectul de lege privind noile măsuri fiscale, făcut public. Ce prevede
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
