Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a declarat joi, în emisiunea „Puterea Știrilor”, că premierul demis Ilie Bolojan are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție, însă consideră că argumentele invocate în acest caz nu sunt întemeiate și nu justifică existența unui asemenea conflict. Cabinetul Bolojan a decis joi să sesizeze Curtea Constituțională privind un posibil conflict juridic între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instanța supremă a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru amânarea plății unor restanțe salariale câștigate de magistrați.
„Premierul are dreptul să sesizeze CCR, dar obiectul conflictului nu este întemeiat”
Întrebat dacă există premisele conflictului juridic de natură constituțională invocat de premierul Ilie Bolojan, Tudorel Toader a făcut distincția între dreptul de sesizare și temeinicia cererii.
„Primul-ministru are dreptul de a accesa Curtea Constituțională cu un conflict juridic de natură constituțională, competență dată Curții de la revizuirea Constituției. Obiectul acestui conflict, astfel cum îl evocă primul-ministru, în opinia mea, nu este întemeiat. Conflictele juridice nu rezultă din acțiuni sau din hotărâri judecătorești. Conflictele juridice pot rezulta numai din ceea ce puterile, autoritățile statului, fac sau nu fac și creează un blocaj în activitatea celorlalte puteri. Pronunțarea unei sau unor hotărâri judecătorești nu dă naștere unui conflict juridic de natură constituțională. Sunt căi de rezolvare, căi de atac la o hotărâre judecătorească.
Dacă intrăm pe fond, Curtea de Apel este chemată să soluționeze drepturi salariale restante și penalitățile aferente. Păi de când nu Justiția din România se pronunță cu privire la drepturi salariale restante și penalitățile cuvenite sau reclamate? Primul-ministru are calitate, este subiect de drept care poate sesiza Curtea Constituțională cu un conflict juridic de natură constituțională. Pe fond, ceea ce reclamă, cred eu, nu are acoperire, nu este justificat, nu există un astfel de conflict și Curtea Constituțională va respinge ca atare”, a declarat fostul judecător al CCR.
Ce s-ar întâmpla dacă CCR ar admite existența conflictului
Întrebat care ar fi efectele unei eventuale decizii favorabile a Curții Constituționale, Tudorel Toader a explicat că instanța constituțională stabilește doar cadrul juridic pentru soluționarea conflictului.
„Când Curtea constată un conflict juridic, se referă punctual la patru aspecte: dacă a existat sau nu conflictul, care act sau fapt l-a determinat, ce trebuie făcut pe viitor pentru deblocarea situației și pentru a nu se mai repeta un astfel de conflict și, în final, efectele acelui conflict. Dar efectele încă nu s-au produs. Nu poți spune pe viitor că judecătorul nu poate să se pronunțe cu privire la drepturi salariale restante. Haideți să ne aducem aminte, în materia învățământului, câte drepturi salariale nu au fost amânate, până când, la un moment dat, au fost anulate. Curtea a spus că este un drept câștigat, nu îl poți anula, dar nici să îl amâni la nesfârșit, pentru că echivalează cu suprimarea dreptului. Nu au mai existat precedente similare privind un conflict juridic de natură constituțională. S-a invocat doar neconstituționalitatea ordonanțelor prin care erau amânate sau reeșalonate plățile salariale. La prima amânare Curtea a spus că este constituțională, la a doua și la a treia la fel, dar la a patra a decis că nu poți amâna la nesfârșit, pentru că echivalează cu suprimarea dreptului. Aici primul-ministru evocă un conflict juridic între puterea executivă și puterea judecătorească. În același timp, instanța nu face bugetul, instanța nu face rectificare bugetară. Ea stabilește doar obligativitatea plății drepturilor restante”, a conchis Tudorel Toader.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat joi, după ședința de Guvern, că va sesiza CCR.
„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive. și legislative”, a spus Bolojan.
Șeful Guvernului a subliniat că instanța nu are competența și nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici, acuzând că este perturbat echilibrul bugetar, un „act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
