Doctor în sociologie, Darie Cristea, prodecan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, a fost, joi, invitatul emisiunii Puterea Știrilor de la PS News.
Dr. Cristea a analizat pentru Puterea Știrilor de ce partidele tradiționale nu mai au acel public votant tradițional, arătând că lumea și-a perdut încrederea în aceste formațiuni politice. Totodată, demontează mitul potrivit căruia printre politicienii români nu sunt tineri, venind cu argumente că e chiar invers și apreciind chiar că Parlamentul este printre cele mai reformate instituții din România.
„Problema cu partidele tradițional este că lumea și-a pierdut încrederea în ele. În general, ele erau asociate din start cu ideea de corupție ș.a.m.d. Poveștile astea sunt deja de ani întregi. Generațiile noi de politicieni din partidele tradiționale nu au făcut cine știe ce performanțe. Nu există un mit electoral. La un moment dat încă se discuta prin presă că nu au intrat tinerii în politică. Am auzit chestia asta și acum o săptămână pe la la televizor. De nu este adevărat. Parlamentul este printre cele mai reformate instituții politice din această țară. S-au schimbat patru-cinci generații de parlamentari. Nu mai avem oamenii ăia care au în Parlament în anii 90. Să ne înțelegem, am avut și parlamentari de 23 de ani, de 24 de ani, în sensul de vârstă. (…) au fost aceste schimbări. Ei au venit și din partide noi, și din partide mici, au intrat și în partidele mari. În final, percepția este că da, ai un parlament mai interactiv, mai dinamic, mai interesant, dar nu neapărat mai competent, nu neapărat mai civilizat, nu neapărat mai dezvoltat intelectual, inclusiv în ceea ce privește partidele mari. În ultima vreme avem și un fel de criză, dacă ne uităm pe sondaje, a personalităților politice. De-a lungul timpului, românii au fost foarte nemulțumiți de liderii politici pe care pe care i-am avut, dar parcă astăzi publicul ne indică, dacă ne uităm la sondaje, că nu prea mai avem lideri politici atât de bine așezați în imaginarul public, cum aveam într-o anumită perioadă. Repet, nu se declară neapărat mulțumiți de ei și asta a lăsat loc pentru aceste partide antisistem care au evoluat de-a lungul timpului, pornind de la structuri din astea mai mult sau mai puțin bizare, spontane, dacă vreți, și ajungând la structuri care au ajuns să se așeze cumva din punct de vedere de vedere electoral”, a spus doctorul în sociologie.
Darie Cristea a mai arătat și de ce anume este avantajat azi, de exemplu, un partid ca AUR și cum știe să se folosească de aceste avantaje ale tehnologiei, în principal. Apoi, a făcut diferența dintre un discurs antisistem și unul clar orientat spre extremism, opinând că această zonă formulată neclar lasă partidul antisistem în zona de mainstream politic, exploatând emoția.
„Și gândiți-vă că un partid cum este AUR, de exemplu, este și avantajat de modul de comunicare politică din ziua de astăzi. E avantajat de rețele de socializare, este avantajat de comunicare prin internet, da. Și din foarte multe puncte de vedere. De exemplu, noul tip de comunicare politică ajută un partid în sensul în care îi reduce foarte mult costurile tradiționale cu filiale. (…) lucru pe care înainte un partid trebuia să-l facă să fie cât mai mare ca să reziste pe piața asta politică. Azi multe chestiuni pot fi suplinite prin aceste noi tehnologii de comunicare. Și atunci este explicabil de ce. Pentru că aceste partide antisistem care există astăzi și deja sunt la a treia generație de partid antisistem, au învățat și foarte mult din eșecul fostelor partide antisistem sau cele care s-au proclamat ca fiind antisistem.
Și de exemplu, dacă la partide antisistem din ziua de astăzi, din toată Europa, vedem, nu știu, accente extremiste, o să vedem că întotdeauna discursul nu este formulat în clar ca un discurs extremist. Și pur și simplu sunt niște idei care ne pot duce cu gândul într-o anumită direcție. Da, e un un joc acolo, narativ, care în ultimă instanță, permit acestor partide să pară că se păstrează în zona mainstream-ului politic. (… Apoi,) toate partidele trebuie să folosească de emoție pentru a câștiga alegerile. Și mai știm că publicul nu vine la alegeri dacă nu i se stârnesc aceste emoții”, a mai spus el.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
