Foarte bună vizita lui Zelenski. Pentru Iohannis, desigur, care poate bifa tot ce i s-a reproșat în ultimii doi ani: că a uitat de cei 700.000 de români din Ucraina. Acum, după ce „Guvernele român și ucrainean au decis să rezolve fără întârziere problema distincției artificiale dintre limba română și limba moldovenească”, totul va intra pe făgașul normal, iar Ucraina va fi silită să facă și celelalte lucruri pe care nu a vrut să se facă până acum.
Mi-a plăcut și de Zelenski, lucru rar. Pentru că am citit „Peripețiile bravului soldat Svejk” când eram mic, nu-mi plac piticii agresivi, așa că am digerat cu greu tiradele războinice ale lui Zelenski, care, deși are relevanța unui Boc, s-a purtat de multe ori ca un Napoleon. Acum, însă, pe sistem de deferență și modestie, Zelenski a arătat foarte bine. Mi se pare că tragismul liderului unei țări devastate de un invadator prinde mai bine decât isteria unui Irinel Columbeanu.
La concluzii, din păcate, am râs iar. Președintele Ucrainei a spus că a pus accent pe solicitări de sisteme antiaeriene. Pare că i-a trecut și cu avioanele, și cu tancurile. Iar al nostru i-a zis că “România va continua să acorde sprijin militar Ucrainei, până la victorie”, adică un cuvânt pe care nici un oficial NATO nu l-a mai pronunțat cam de mult.
Una peste alta, vizita mi-a plăcut. A fost o lecție instructivă, valoroasă, „de istorie a relațiilor dintre două țări vecine și prietene, preocupate de pace și de credința comună în principiul neamestecului în treburile altui stat”, cum ar zice un lider politic decedat în 1989. Acum să vină victoria!
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
