ANALIZĂ Cum se face o reformă administrativ-teritorială. Cazurile Germaniei și Ucrainei

reforma administrativa
reforma administrativa

Reforma administrativ-teritorială a României, adică reorganizarea comunelor, orașelor și județelor, pe de o parte, și regionalizarea, pe de alta, au fost dezbătute periodic în spațiul public după anii 2000. De atunci însă nu au fost luate măsuri concrete în ciuda indiciilor tot mai evidente cu privire la necesitatea acestei reforme. De pildă, anul trecut 651 de comunele din România (23% din primăriile rurale) nu au avut venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile. În plus, numeroase comune continuă să existe pe hârtie, deși au mai puțin de 1.500 de locuitori.

În acest context, merită aruncată o privire la modul în care alte state europene au reușit în ultimii 30 de ani reforme administrative eficiente.

Cazul Germaniei

Reforma administrativ-teritorială în Germania a fost un proces complex care a urmărit să reorganizeze landurile (statele federale) și structura administrativă a țării. Acest proces a fost declanșat odată cu reunificarea Germaniei în 1990, când cele două state germane separate, Republica Federală Germană (Germania de Vest) și Republica Democrată Germană (Germania de Est), s-au unit.

O modificare majoră a fost reorganizarea landurilor din Germania de Est. Landurile din fosta Germanie de Est au fost reorganizate pentru a coincide cu granițele landurilor din Germania de Vest, și astfel s-au eliminat câteva landuri din fostul teritoriu est-german. De exemplu, landul Saxonia, care a fost divizat în două părți în Germania de Est, a fost unit din nou.

Pentru a simplifica administrarea și pentru a face reforma mai eficientă, unele landuri din Germania de Vest au fost fuzionate sau au avut granițele redenumite. Acest lucru a redus numărul de landuri din Germania de Vest.

După reunificare, s-a acordat o mai mare autonomie landurilor și regiunilor. Acestea au obținut mai multă putere în luarea deciziilor și gestionarea afacerilor locale. Acest proces a implicat și reforme pentru a consolida structura administrativă la nivel regional.

Totodată, multe landuri au revizuit sau reformulat constituțiile regionale pentru a reflecta noile realități ale unei Germanii reunite. Aceste schimbări au avut loc pentru a ajusta structura administrativă la noile cerințe și oportunități.

Unul dintre obiectivele reformei a fost eficiența administrativă și economisirea de costuri. Reducerea numărului de landuri și reformarea structurilor administrative urmăreau să reducă birocrația și să eficientizeze guvernarea. Reforma administrativ-teritorială din Germania a fost un succes. Acest proces a avut un impact semnificativ asupra structurii administrative a Germaniei și a puterilor landurilor și regiunilor în cadrul federației germane.

Cazul Ucrainei

Încă și mai recent este cazul Ucrainei. În 2020 autoritățile au început reforma administrativ-teritorială pentru a modifica vechea organizare sovietică.

Una dintre schimbările majore a fost reorganizarea raioanelor, care sunt unitățile administrative locale din Ucraina. Înainte de reformă, Ucraina avea un număr mare de raioane, iar această structură a fost considerată costisitoare și ineficientă. Prin reformă, numărul raioanelor a fost redus semnificativ.

În locul vechilor raioane, s-au creat comunități teritoriale mai mari și mai funcționale, cunoscute sub numele de „hromada teritorială”. Aceste comunități sunt mai puternice din punct de vedere administrativ și au mai multe competențe pentru a-și gestiona afacerile locale, inclusiv bugetul, infrastructura și serviciile publice.

La fel ca și în Germania, reforma a acordat o mai mare autonomie unităților administrative locale în ceea ce privește luarea deciziilor și gestionarea resurselor financiare. Aceasta a urmărit să permită comunităților să ia decizii care să corespundă mai bine nevoilor lor specifice. Guvernul central al Ucrainei a transferat o parte semnificativă din puterile sale către autoritățile locale și regionale, permițându-le să ia decizii privind dezvoltarea locală și să administreze mai eficient serviciile publice.

Pe lângă schimbările la nivel de raioane, s-au făcut și reforme la nivel de regiuni administrative. Unele regiuni au fost reorganizate pentru a reflecta noile realități. Această reformă a fost pusă în aplicare pentru a adresa problemele legate de birocrație, ineficiență administrativă și lipsa de autonomie a unităților administrative locale în Ucraina. Scopul era să îmbunătățească guvernarea locală și regională, să simplifice structura administrativă și să asigure o administrare mai eficientă a resurselor publice.

Chiar dacă putem spune că reformele administrativ-teritoriale din Germania și Ucraina nu au fost perfecte, ele au fost în final eficiente, iar România poate învăța din ambele cazuri.

Autor

  • Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: