UNIUNEA EUROPEANĂ
Din 2018 nu s-a înregistrat niciun progres în domeniile bunăstării, accesului la drepturi și calității vieții pentru tineri, potrivit indicelui de progres al tinerilor prezentat miercuri de Forumul European al Tineretului, precizează Euractiv Germania.
Noile date arată că Europa a înregistrat puține îmbunătățiri în ceea ce privește dezvoltarea tineretului din 2011, iar situația a stagnat în esență din 2018. Întregul continent european este al doilea cel mai slab performant din lume, după America de Nord, conform Youth Progress Index. La nivel global, pe primele locuri se situează Norvegia, Danemarca, Islanda, Elveția și Finlanda.
România înregistrează, în general, performanțe care se încadrează în limitele așteptate, situându-se pe locul 43, după Ungaria, Argentina și Serbia, dar înainte de Bulgaria și Muntenegru. Cu toate acestea, țara noastră înregistrează o performanță scăzută în categorii precum: disponibilitatea unei locuințe adecvate cu utilități esențiale, accesul la apă potabilă și la instalații sanitare sigure, oportunități educaționale de bază sau accesul la învățământul superior, securitatea muncii, capacitatea unei țări de a oferi tuturor indivizilor oportunitatea de a-și atinge potențialul maxim.
ROMA
Italia a încălcat drepturile omului ale locuitorilor din Napoli și din împrejurimi prin faptul că nu a reușit să gestioneze o criză a gunoiului și a poluării care a durat 15 ani și care a contribuit la creșterea ratei mortalității cauzate de cancer în zonă, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Verdictul preliminar anunțat joi de instanța europeană este al doilea din ultimii ani care constată că eșecul Italiei de a colecta, trata și elimina tone de deșeuri în regiunea Campania a afectat negativ bunăstarea locuitorilor.
Rezidenții din zonă se plâng de mult timp de efectele negative asupra sănătății cauzate de depozitele de deșeuri, care au otrăvit fântânile subterane ce irigă terenurile agricole producătoare de legume pentru o mare parte din centrul și sudul Italiei, potrivit AP.
PARIS
Somptuosul Palat de la Versailles a fost nevoit să evacueze vizitatorii pentru a patra oară în mai puțin de o săptămână, vineri, 19 octombrie, in condițiile unui control de securitate, după o alertă cu bombă. Aeroporturile și școlile din Franța au primit, de asemenea, alerte privind atentate cu bombă și evacuări forțate după avertismente similare cu o zi înainte.
Nu a fost găsită nicio bombă, dar autoritățile nu își pot asuma riscuri în ceea ce privește viețile călătorilor, studenților sau muncitorilor. Cu toate acestea, guvernul devine tot mai nerăbdător, amenințând cu pedepse cu închisoarea și amenzi mari pentru cei care trimit amenințări false, potrivit Le Monde.
LONDRA
Sute de oameni au fost evacuați joi din casele lor iar școlile au fost închise în unele părți ale Scoției, în timp ce o mare parte din nordul Europei se pregătește pentru furtuni, ploi abundente și vânturi puternice dinspre est.
Meteorologii din Marea Britanie au emis o alertă roșie rară – cel mai înalt nivel de avertizare meteo – pentru anumite părți ale Scoției, prognozând „precipitații excepționale” vineri, care se așteaptă să provoace inundații extinse și „pericol pentru viață din cauza inundațiilor cu debit rapid sau adânc”. Ultima alertă roșie din Marea Britanie a fost emisă în 2020, conform AP.
ȚĂRILE BALTICE
NATO își intensifică patrulele în Marea Baltică în urma recentelor daune provocate infrastructurii submarine din regiune, a anunțat joi alianța militară transatlantică.
Măsura a fost luată după ce autoritățile au anunțat că un cablu de telecomunicații din Marea Baltică, ce leagă Suedia și Estonia, precum și o conductă și un cablu finlandezo-estonian au fost avariate aproximativ în aceeași perioadă la începutul acestei luni. Oficialii din țările implicate au declarat că nu au ajuns încă la o concluzie definitivă cu privire la cine a provocat avariile sau dacă acestea au fost accidentale sau deliberate, relatează Reuters.
VARȘOVIA
Liderul opoziției, Donald Tusk, care este cel mai probabil candidat pentru a deveni prim-ministru în noul guvern al Poloniei, va călători la Bruxelles săptămâna viitoare pentru discuții privind deblocarea fondurilor UE de miliarde de euro, înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept sub actualul guvern.
La alegerile de duminică, partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS) s-a clasat pe primul loc, cu 35% din voturi. Cu toate acestea, PiS a obținut doar 194 de locuri în Sejm, camera inferioară a Parlamentului. Cifra este departe de a asigura majoritatea în această cameră cu 460 de locuri. Având în vedere că toate celelalte grupuri politice au exclus o coaliție cu PiS, rămân trei grupuri de opoziție – KO, partidul centrist al lui Tusk, a Treia Cale (Trzecia Droga) de centru-dreapta și Stânga – ca singura opțiune aparent viabilă pentru a forma un nou guvern, conform Notes from Poland.
SOFIA
Președintele bulgar, Rumen Radev, a respins amendamentele la Legea energiei, adoptate de Parlament la 5 octombrie, care prevăd liberalizarea segmentului consumatorilor casnici de pe piața energiei electrice în 2026. Radev a precizat că perioada de tranziție între starea actuală, în care prețurile la electricitate sunt complet reglementate, și liberalizarea completă a segmentului este prea scurtă.
Proiectul de lege stabilește o perioadă de tranziție de la 1 iulie 2024 până la 31 decembrie 2025. În această perioadă, gospodăriile sărace din punct de vedere energetic ar urma să primească ajutor de stat pentru facturile la electricitate, scrie Sofia Globe. Dar motivul veto-ului a fost că, odată ce această perioadă se va încheia, gospodăriile bulgare s-ar putea confrunta cu o creștere bruscă a prețurilor la electricitate din cauza „diferenței semnificative de prețuri” dintre segmentele reglementate și liberalizate ale pieței cu amănuntul.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
